July 15, 2021

Atacul de cord, sau infarctul miocardic de la A la Z

La ora actuală, afecțiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România. Conform statisticilor, la fiecare 30 de minute un român face un infarct. Citește mai departe și află tot ce ai nevoie să știi despre atacul de cord, cunoscut și sub numele de infarct miocardic.

Cuprins

1. Ce este infarctul miocardic?
2. Semne și simptome
3. Cauze
4. Factori de risc
5. Metode de diagnostic
6. Cum pot fi prevenite atacurile de cord?

Ce este infarctul miocardic?

Infarctul miocardic are loc atunci când inima a fost lipsită de oxigen, de obicei din cauza blocării uneia dintre arterele sale, provocând distrugerea mușchiului cardiac. Denumirea acestuia este derivată din termenii “miocard” (țesutul muscular al inimii) și “infarct”, care semnifică “distrugerea unui organ sau a unei părți dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale” (DEX ’09/2009).

Atacul de cord apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat din cauza unei acumulări de grăsime, colesterol și alte substanțe, care formează o placă în arterele coronare care alimentează inima. În cele din urmă, placa respectivă se rupe și formează un cheag. Astfel, fluxul sanguin întrerupt poate afecta o parte din mușchiul inimii.

Atacul de cord, în special infarctul miocardic acut poate fi fatal, însă tratamentul oferit persoanelor care suferă de afecțiuni cardiace s-a îmbunătățit semnificativ de-a lungul anilor.

Inima este esențială pentru sistemul circulator al corpului, fiind organul care are propriul tip de țesut muscular. Mușchiul cardiac, sau miocardul este responsabil pentru pomparea sângelui în corp 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Corpul uman dispune de diferite tipuri de vase de sânge, a căror funcție principală este distribuirea sângelui în corp. Acestea includ arterele, care furnizează sânge oxigenat de la inimă către restul corpului, oxigenul fiind necesar pentru funcțiile metabolice vitale ale celulelor.

Fiind principala cale de circulație a sângelui, arterele ar trebui să rămână deschise în orice moment. Cu toate acestea, în anumite cazuri, cum ar fi infarctul miocardic acut, acestea se blochează și împiedică fluxul de sânge către organism, inclusiv către inimă. Când inima nu primește oxigenul atât de necesar, celulele sale musculare încep să moară (necroză). Astfel, persoana în cauză poate suferi un atac de cord care poate duce la stop cardiac, accident vascular cerebral, anevrism (slăbirea arterelor care poate duce la ruptură), sau insuficiență cardiacă.

Semnele și simptomele infarctului miocardic

Simptomele frecvente ale unui atac de cord includ:

• Presiune, senzație de apăsare, durere în piept sau în brațe care se poate răspândi pe gât, maxilar sau spate
• Greață, indigestie, arsuri la stomac sau dureri abdominale
• Dificultăți de respirație
• Transpirație rece
• Oboseală și amețeală bruscă

Nu toate persoanele care suferă un atac de cord reacționează în același mod sau au aceeași severitate a simptomelor. Unele persoane au dureri ușoare, în timp ce altele întâmpină dureri severe.

Unele atacuri de cord apar brusc, însă în multe cazuri pot apărea semne ale infarctului care ne pot avertiza cu câteva ore, zile sau chiar săptămâni în avans. Cel mai frecvent avertisment ar putea fi dat de durerea toracica recurenta care este declanșată la efort și ușurată prin repaos.

De asemenea, este important de știut că, deși bărbații și femeile pot împărtăși aceleași simptome ale atacului de cord, există diferențe. De exemplu, femeile tind să le experimenteze într-un mod mai subtil, ceea ce le poate împiedica să caute imediat ajutorul necesar.

Simptomele infarctului la barbați

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la bărbați, 1 din 4 bărbați decedând din cauza unui atac de cord. De asemenea, bărbații sunt predispuși să facă un infarct miocardic mai devreme în viață, comparativ cu femeile. Iată care sunt principalele simptome ale infarctului la barbați:

• Durere/apăsare puternică în piept
• Dureri în partea superioară a corpului (brațe, umăr stâng, spate, gât, maxilar sau stomac)
• Bătăi rapide ale inimii
• Indigestie
• Dificultăți de respirație
• Ameţeală
• Transpirație rece

Simptomele infarctului la femei

Cele mai recente studii au arătat că femeile experimentează atacul de cord destul de diferit față de bărbați. De fapt, majoritatea femeilor nu se confruntă cu simptome clasice, cum ar fi durerea în piept sau în brațe. În mod surprinzător, multe femei experimentează simptomele unui atac de cord cu mai mult de o lună înainte de declanșarea acestuia. Iată care sunt cele mai specifice simptome ale infarctului la femei:

• Oboseală neobișnuită care durează câteva zile
• Tulburări de somn
• Anxietate
• Amețeli
• Dificultăți de respirație
• Indigestie
• Dureri în partea superioară a spatelui, umărului sau gâtului
• Durere de maxilar
• Presiune sau durere în centrul pieptului, care se poate extinde la braț

Dacă simți vreunul din simptomele infarctului menționate mai sus, adresează-te de urgență medicului tău!

Cauzele atacului de cord

Principalele cauze ale infarctului miocardic acut includ:

Ateroscleroza – Aceasta este o afecțiune caracterizată prin îngustarea arterelor din cauza formării plăcii și este în mod normal asociată cu arterele slăbite sau deteriorate. Substanțe precum colesterolul se pot acumula, determinând trombocitele să formeze un cheag de sânge. Acest cheag de sânge poate bloca artera sau se poate rupe, deversând substanțele în fluxul sanguin.

Spasmul arterei – reprezintă strângerea arterelor, inclusiv a celor care nu suferă de stenoză (îngustare). Acest lucru este mai puțin frecvent și este cauzat de obicei de niveluri ridicate de stres emoțional și fizic, fumat și consum de droguri ilicite precum cocaina. Spasmul poate apărea și atunci când o persoană este expusă la temperaturi foarte scăzute.

Disecția coronariană spontană (SCAD) – Aceasta implică ruperea unui vas de sânge al inimii, în acest caz, arterele. Acest lucru poate duce apoi la un blocaj complet și la ischemie cardiacă, în care inima este complet lipsită de oxigen. Deoarece aceasta apare brusc sau spontan, este tratată ca o situație de urgență.

Factorii de risc ai atacului de cord

Printre principalii factori de risc care pot duce la infarct miocardic se numără:

Vârsta – Bărbații în vârstă de 45 de ani sau mai mult și femeile peste 55 de ani sunt mai susceptibili de a avea un atac de cord.

Fumatul – Acest factor de risc include atât fumatul pe timp îndelungat, cât și fumatul pasiv, adică expunerea indirectă, pe termen lung, la fumul de tutun.

Tensiunea arterială crescută – În timp, tensiunea arterială ridicată poate deteriora arterele care alimentează inima. Tensiunea arterială crescută care apare în alte condiții, cum ar fi obezitatea, colesterolul ridicat sau diabetul, poate mări riscul unui infarct miocardic, de aceea este important să vă adresați medicului dacă știți că aveți probleme cu tensiunea.

Nivelul ridicat de colesterol sau de trigliceride din sânge – Un nivel ridicat al lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) cunoscute drept colesterolul “rău” poate îngusta arterele, iar nivelul ridicat de trigliceride, un tip de grăsimi din sânge provenite ca urmare a unei diete inadecvate, poate crește și mai mult riscul de a suferi un atac de cord.

Obezitatea – Obezitatea este asociată cu niveluri ridicate ale colesterolului din sânge și trigliceridelor, hipertensiune arterială și diabet zaharat. Pierzând doar 10% din greutatea corporală, poți reduce riscul unui atac de cord.

Diabetul – Persoanele care suferă de diabet și care, în același timp, nu acordă atenție dietei zilnice, pot avea un risc mai ridicat de a suferi, în timp, un infarct miocardic.

Istoricul familial – Dacă frații, părinții sau bunicii tăi au suferit atacuri de inimă timpurii (la vârsta de 55 de ani pentru rudele de sex masculin și până la vârstă de 65 de ani pentru rudele de sex feminin), este posibil să aveți un risc crescut, de aceea este important să acordați atenție unui stil de viață sănătos.

Lipsa activității fizice – Persoanele inactive, care nu efectuează exerciții fizice în mod regulat, sunt mai predispuse la creșterea nivelului de colesterol din sânge și a obezității, ceea ce poate duce în timp la complicații cardiace.

Stresul – Oamenii sunt diferiți, iar corpul nostru răspunde diferit la situațiile stresante. Stresul pe perioade îndelungate, în combinație cu alți factori de risc, poate determina probleme cardiace și poate conduce chiar la apariția unui atac de cord, de aceea este important să menții un echilibru emoțional și mental și să acorzi atenție la modul în care gestionezi perioadele stresante din viața de zi cu zi.

Utilizarea de droguri – Consumul de droguri, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, poate declanșa un spasm al arterelor coronare care poate conduce la apariția unui infarct.

Unele afecțiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul pot crește, în timp, riscul apariției unui atac de cord.

Metode de diagnostic ale infarctului de miocard

Înainte de orice, primul pas este sa efectuezi un consult cardiologic, în cadrul căruia medicul va efectua un examen fizic și îți va pune o serie de întrebări pentru identificarea factorilor de risc care pot duce la apariția unui atac de cord.

Dacă te afli într-o situație de urgență în care prezinți simptomele unui infarct miocardic acut, medicul va verifica tensiunea arterială, pulsul și temperatura. Ulterior, pentru a pune un diagnostic cât mai precis, medicul îți poate recomanda următoarele teste și investigații:

Electrocardiograma (EKG) – Acest prim test este efectuat pentru a diagnostica un atac de cord, înregistrând activitatea electrică a inimii prin electrozi atașați pe piele. Impulsurile sunt înregistrate ca valuri afișate pe un monitor sau imprimate pe hârtie. Deoarece mușchiul inimii deteriorat nu efectuează în mod normal impulsuri electrice, electrocardiograma poate arăta dacă ai suferit recent un atac de cord.

Analize de sânge – Când fluxul sanguin scade, un anumit tip de proteine se scurg în sistemul circulator. Un test de sânge poate detecta aceste proteine.

Radiografie – O radiografie toracică va permite medicului  să verifice dimensiunea inimii și a vaselor de sânge și, de asemenea, să detecteze existența lichidului în plămâni.

Ecografia cardiacă – Această investigație ajută medicul să identifice dacă o zonă a inimii a fost deteriorată și nu funcționează în parametri normali.

Coronarografia – Această procedură de diagnostic se mai numește angiografie coronariana sau cateterism cardiac și permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare (vasele care alimentează inima) și depistarea eventualelor îngustări (stenoze) care pot diminua sau stopa fluxul de sânge al mușchiului cardiac (ischemie) și pot determina durere toracică (angină) sau infarct miocardic. Procedura implică introducerea unui tub lung într-un vas de sânge, care este ghidat către inimă sau arterele care transportă sângele către aceasta. În tub este injectată o substanță care o face vizibilă prin raze X și îi permite medicului  să vadă unde se află blocajul care a cauzat scăderea fluxului de sânge către inimă.

Ergometria. Această metodă de diagnostic constă în efectuarea unei electrocardiograme (EKG) în condiții de efort, permanent monitorizat de medicul specialist cardiolog, pentru a putea evidenția afecțiuni ale cordului greu detectabile în condiții de repaos.

RMN de cord. Este una dintre cele mai avansate și precise metode de diagnostic și evaluare a pacienților suspectați de infarct miocardic sau diagnosticați cu boli cardiace sau ale aortei, prin care medicul vizualizează în profunzime componentele detaliate ale cordului, inclusiv a camerelor și valvelor, fără că pacientul să fie nevoit să treacă prin catetetizarea cardiacă. Testul nu utilizează radiații, astfel încât este ideal pentru investigații repetate necesare pacienților cu probleme cardiace congenitale.

Cum pot fi prevenite atacurile de cord?

Un stil de viață sănătos poate ajuta la prevenirea unui infarct miocardic. Iată câteva recomandări generale:

• Renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv.
• Urmarea unei diete sănătoase, săracă în grăsimi și colesterol.
• Efectuarea de exerciții fizice regulate.
• Gestionarea stresului.
• Controlul tensiunii arteriale.
• Gestionarea zahărului din sânge (pentru cei bolnavi de diabet).
• Efectuarea regulată de controale medicale.

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Pentru a-ți face o programare într-una din clinicile Affidea, sună la numărul 021 9338 sau completează formularul online.