May 17, 2021

Accidentul Vascular Cerebral (AVC), sau atacul cerebral – cauze, simptome, riscuri, diagnostic și tratament

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală în care este important să acționezi cât mai rapid, orice minut pierdut putând pune viața în pericol. Un studiu european a arătat că 1 persoană din 5 nu poate identifica simptomele unui AVC. Pentru a fi pregătit în orice situație, citește mai departe și află tot ce ai nevoie să știi despre accidentul vascular cerebral.

Cuprins 

  1. Ce este accidentul vascular cerebral?
  2. Cauze
  3. Cele 3 tipuri de AVC
  4. Simptome și semne
  5. Factori de risc
  6. Metode de diagnostic
  7. Complicații
  8. Tratament
  9. Recuperarea după AVC
  10. Cum putem preveni un accident vascular cerebral?

Ce este accidentul vascular cerebral?

ce este atacul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral, cunoscut mai frecvent sub denumirea abreviată de AVC, sau atac cerebral, apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți din creier este întreruptă sau redusă, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele creierului încep să moară. De aceea, un accident vascular cerebral reprezintă o urgență medicală, iar tratamentul prompt este crucial.

AVC este o afecțiune medicală cunoscută din cele mai vechi timpuri, sub denumirea istorică de “apoplexie”. Etimologic, apoplexia este un termen care provine din antichitate, în limba greacă însemnând o lovitură bruscă sau un atac. În timpuri stravechi se credea că o persoană afectată de apoplexie a fost lovită de zei.

Ce anume determină un AVC - cauzele atacului cerebral

avc cauzele atacului cerebral

Există două cauze principale ale accidentului vascular cerebral: o arteră blocată (AVC ischemic) sau scurgerea/spargerea unui vas de sânge (AVC hemoragic). Unele persoane pot avea doar o întrerupere temporară a fluxului de sânge către creier, cunoscută sub numele de AVC tranzitoriu, atac ischemic tranzitoriu sau AVC minor, care nu provoacă simptome de durată.

Cele 3 tipuri de AVC

cele 3 tipuri de avc

AVC ischemic

Acesta este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral. Se întâmplă atunci când vasele de sânge ale creierului devin îngustate sau blocate, provocând o scădere severă a fluxului sanguin (ischemie). Vasele de sânge (arterele) blocate sau îngustate sunt cauzate de depozitele de grăsime care se acumulează în acestea, de cheaguri de sânge sau alte resturi care călătoresc prin fluxul sanguin și ajung în vasele de sânge din creier:

  • Arterele înfundate: grăsimile, colesterolul și alte substanțe se pot acumula pe pereții vaselor de sânge. În timp, aceste substanțe se întăresc și formează anumite structuri, cunoscute sub numele de placă. Acumularea de depozite de grăsime și placă înfundă arterele, îngustând căile de trecere pentru sânge.
  • Cheaguri de sânge: Când se formează un cheag într-un vas de sânge cerebral care este deja foarte îngust, se numește accident vascular cerebral trombotic. Când un cheag de sânge care s-a format în altă parte a corpului se desprinde și călătorește către un vas de sânge din creier, rezultatul este un accident vascular cerebral embolic sau embolie cerebrala. Un atac cerebral embolic poate rezulta, de asemenea, dintr-o bulă de aer sau altă substanță străină din sânge care se deplasează și blochează un vas de sânge cerebral.

Unele cercetări inițiale arată că infecția cu COVID-19 poate crește riscul de accident vascular ischemic, dar sunt necesare mai multe studii.

AVC hemoragic

Accidentul vascular hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se scurge sau se rupe. Hemoragiile cerebrale pot rezulta din multe afecțiuni care afectează vasele de sânge. Factorii legați de accidentul vascular cerebral hemoragic includ:

  • Hipertensiune arterială necontrolată
  • Supratratament cu diluanți ai sângelui (anticoagulante)
  • Bulburi la punctele slabe din pereții vaselor de sânge (anevrisme)
  • Traumă (cum ar fi un accident de mașină)
  • Depozite de proteine ​​în pereții vaselor de sânge care duc la slăbiciune a peretelui vaselor (angiopatie amiloidă cerebrală)
  • Accident vascular cerebral ischemic care duce la hemoragie

Hemoragia intracerebrală este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral hemoragic. Acest lucru se întâmplă atunci când țesutul creierului se inundă cu sânge după ce o arteră erupe.

Hemoragia subarahnoidiană este un alt tip de accident vascular cerebral hemoragic, însă este mai puțin frecvent. În cazul unei hemoragii subarahnoidiane, sângerarea are loc în zona dintre creier și țesuturile subțiri care îl acoperă.

O cauză mai puțin frecventă a sângerării la nivelul creierului este ruperea unei încurcături neregulate a vaselor de sânge cu pereți subțiri (malformație arteriovenoasă).

AVC tranzitoriu (AVC minor sau mini accidente vasculare)

Un atac ischemic tranzitoriu, cunoscut și sub numele de AVC minor, este o perioadă temporară de simptome similare cu cele dintr-un accident vascular cerebral ischemic. Principala diferență constă în faptul ca un AVC tranzitoriu nu provoacă daune permanente, fiind cauzat de o scădere temporară a aportului de sânge către o parte a creierului, care poate dura până la cinci minute.

La fel ca accidentul vascular cerebral ischemic, un AVC minor apare atunci când un cheag sau reduce sau blochează fluxul de sânge către o parte a sistemului nervos.

Solicită îngrijiri de urgență chiar dacă crezi că simptomele unui AVC minor s-au ameliorat! Dacă ai avut un mini accident vascular, înseamnă că este posibil să ai o arteră parțial blocată sau îngustată care duce la creier. A avea un atac ischemic tranzitoriu crește riscul de a avea un accident vascular cerebral complet mai târziu.

Cum să recunoști un AVC - simptome și semne

simptomele si semnele unui avc

Având în vedere pericolul unui atac cerebral asupra vieții, este important ca acesta sa fie depistat în cel mai scurt timp. Iată care sunt simptomele accidentului vascular cerebral:

Probleme cu vorbirea și înțelegerea – o stare de confuzie sau momente în care îți vine greu să articulezi cuvintele.

Paralizie sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului - o senzație de amorțeală, slăbiciune sau paralizie bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului. Acest lucru se întâmplă adesea doar pe o parte a corpului. Încearcă să ridici ambele brațe peste cap în același timp. Dacă unul dintre brațe începe să cadă involuntar, este posibil să suferi un accident vascular cerebral. De asemenea, căderea unei părți a gurii (grimasă) atunci când încerci să zâmbești este un alt simptom AVC specific.

Probleme cu vederea - este posibil să ai brusc vederea încețoșată sau înnegrită în unul sau ambii ochi, sau poți vedea brusc dublu.

Durere de cap - o durere de cap bruscă, severă, care poate fi însoțită de vărsături, amețeală, poate fi unul dintre semnele care indică un atac cerebral.

Probleme cu echilibrul - un simptom AVC datorat unor amețeli bruște.

Accidentul vascular cerebral poate duce la probleme de sănătate pe termen lung. În funcție de viteza de diagnosticare și administrare a tratamentului, o persoană poate suferi dizabilități temporare sau permanente după un atac cerebral.

Unii oameni pot experimenta, de asemenea:

  • probleme de control al vezicii urinare sau intestinului
  • depresie
  • paralizie sau slăbiciune pe una sau ambele părți ale corpului
  • dificultăți de a-și controla sau de a-și exprima emoțiile

 

Semne care prevestesc un AVC

Pentru a recunoaşte un eventual atac cerebral și a intepreta corect semnele AVC, utilizaţi algoritmul FBVT – Faţă, Braţ, Vorbire, Timp.

F (FAȚĂ) - slăbiciune facială; persoana care suferă un accident vascular cerebral arată un zâmbet ciudat (grimasă), iar gura sau ochiul poate fi lăsat în jos;

B (BRAȚ) - slăbiciune a unui braț; persoana poate ridica numai un braț;

V (VORBIRE) - probleme de vorbire; persoana nu poate vorbi clar sau nu poate înțelege ce i se spune;

T (TIMP) - este timpul să suni la Urgență! Nu aștepta să vezi dacă simptomele se opresc. Fiecare minut contează. Cu cât se intervine mai târziu în cazul unui accident vascular cerebral, cu atât este mai mare riscul de afectare a creierului.

Factori de risc ai accidentului vascular cerebral

factori de risc avc

Iată care sunt principalii factori de risc ai unui AVC:

Factori de risc legați de stilul de viață

  • Supraponderabilitatea sau obezitatea
  • Lipsa de activitate fizică
  • Consum excesiv de alcool
  • Consumul de droguri excitante ale sistemului nervos, cum ar fi cocaina și metamfetamina
  • Fumatul sau expunerea la fumatul pasiv

Factori de risc medicali

  • Tensiune arterială crescută
  • Colesterol ridicat
  • Diabet
  • Apnee obstructivă de somn
  • Boli cardiovasculare, inclusiv insuficiență cardiacă, malformații cardiace congenitale, infecție cardiacă sau aritmii cardiace, cum ar fi fibrilația atrială
  • Istoric personal sau familial de accident vascular cerebral, atac de cord sau atac ischemic tranzitoriu
  • Infecția cu COVID-19

Alți factori asociați cu un risc crescut de accident vascular cerebral pot include:

Vârsta - Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani au un risc mai mare de a suferi un AVC.

Sexul - Unele studii au descoperit că bărbații au un risc mai mare de deces prin atac cerebral decât femeile.

Utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale care includ estrogen, precum și creșterea nivelului de estrogen din timpul sarcinii și la naștere.

Metode de diagnostic al atacului cerebral

avc metode de diagnostic

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular cerebral, echipa medicală trebuie să evalueze mai întâi tipul de AVC pe care l-ai suferit și zonele din creier afectate de către acesta.

Astfel medicul poate utiliza mai multe teste de diagnostic, cum ar fi:

Examinarea fizică - Medicul va pune o serie de întrebări cu privire la simptomele pe care le ai, când au început și cum ai reacționat în momentul în care le-ai conștientizat. Medicul va evalua apoi dacă aceste simptome sunt încă prezente. De asemenea, acesta va dori să știe ce medicamente ai luat și dacă ai suferit leziuni la nivelul capului. Vei fi întrebat, de asemenea, despre istoricul personal și familial al bolilor de inimă, al atacului ischemic tranzitoriu și al accidentului vascular cerebral.

Medicul va verifica tensiunea arterială si va căuta semnele unor mici cristale de colesterol sau cheaguri în vasele de sânge din spatele ochilor.

Teste de sânge - Este posibil să efectuezi mai multe analize de sânge care vor ajuta echipa medicală să identifice care este nivelul de coagulare a sângelui, dacă nivelul de zahăr din sânge este normal sau daca exista o infecție în organism.

Computer Tomograf (CT) - Examinarea CT utilizează razele X pentru a crea o imagine detaliată a creierului. Aceasta poate arăta daca ai suferit o hemoragie craniană, dacă există anumite tumori cerebrale sau care parte a creierului a fost afectată de un accident vascular cerebral. Medicii pot injecta o substanță de contrast pentru a vedea vasele de sânge în detaliu.

Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) - Această examinare este neiradiantă și se utilizează pentru a crea o vizualizare detaliată a creierului. Un RMN poate detecta țesutul cerebral deteriorat de un AVC sau de unele hemoragii cerebrale. Medicul poate injecta o substanță de contrast pentru a vedea arterele și venele și pentru a evidenția fluxul de sânge la nivelul creierului.

Ecografia doppler carotidiană - Un test noninvaziv care investighează fluxul de sânge de la nivelul gâtului. Este adesea recomandată pacienților care au istoric familiar cu accident vascular cerebral, suferă de ateroscleroză, au un stil de viață sedentar și au, implicit, și alți factori de risc cardiovascular (obezitate, fumat, etc).

Angiografie cerebrală - o investigație medicală care este efectuată cu una dintre cele trei tehnologii imagistice - raze X, CT (angio-CT) sau RMN (angio-RM) și, în unele cazuri, un material de contrast, pentru a produce imagini ale vaselor de sânge majore din creier. Angiografia cerebrală ajută medicii să detecteze sau să confirme anomalii, cum ar fi un cheag de sânge sau îngustarea arterelor.

Electrocardiograma (ECG sau EKG) - o investigație care verifică activitatea electrică a inimii și poate ajuta medicul să determine dacă accidentul vascular cerebral a fost cauzat de probleme cardiace.

Complicațiile atacului cerebral

complicatii si sechele ale accidentului vascular cerebral

Un accident vascular cerebral poate provoca uneori dizabilități temporare sau permanente, în funcție de durata întreruperii fluxului sanguin către creier și de zonele afectate. Iată câteva exemple de sechele după un AVC ischemic sau hemoragic:

  • Paralizie sau pierderea mișcării musculare. Este posibil ca o parte a corpului să paralizeze permanent sau să pierzi controlul asupra anumitor mușchi, cum ar fi cei de pe o parte a feței sau de pe un braț.
  • Dificultate de a vorbi sau de a înghiți. Un accident vascular cerebral poate afecta controlul mușchilor din gură și gât, făcând dificil actul de a vorbi clar, a înghiți sau a mânca. De asemenea, este posibil să ca o persoană care a suferit un AVC să aibă dificultăți cu limbajul, cititul sau scrisul.
  • Pierderea memoriei sau dificultăți de gândire. Mulți oameni care au suferit un accident vascular cerebral suferă de pierderi de memorie. Alții pot avea dificultăți în a gândi, a raționa, a face judecăți și a înțelege concepte.
  • Probleme emoționale. Persoanele care au suferit un atac cerebral pot avea mai multe dificultăți în a-și controla emoțiile sau pot dezvolta depresie.
  • Durere. Durerea, amorțeala sau alte senzații neobișnuite pot apărea în părțile corpului afectate de accidentul vascular cerebral. De exemplu, dacă un AVC te face să pierzi senzația în brațul stâng, poți resimți furnicături incomode în brațul respectiv.
  • Modificări ale comportamentului și capacității de auto-îngrijire. Persoanele care au avut accidente vasculare cerebrale pot deveni mai retrase. Ar putea avea nevoie de ajutor pentru îngrijirea personală și treburile zilnice.

Tratamentul pentru AVC

tratament avc

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală. Tratamentul imediat poate salva vieți și poate reduce riscul de a rămâne cu sechele sau dizabilități. Tratamentul depinde de severitatea și tipul de AVC. Deoarece accidentele vasculare cerebrale ischemice și hemoragice au cauze și efecte diferite asupra organismului, fiecare necesită un tratament specific.

Tratamentul pentru AVC ischemic

Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt de obicei tratate cu activator tisular de plasminogen (tPA), un medicament care descompune cheaguri de sânge și care se administrează în decurs de 4 ore de la debutul simptomelor. Medicul poate prescrie, de asemenea, medicamente pentru subțierea sângelui și anticoagulante pentru a preveni alte cheaguri de sânge. De asemenea, pot fi efectuate diverse alte proceduri medicale, cum ar fi angioplastia sau alte tratamente mai noi, cum ar fi tromboliza intra-arterială.

Tratamentul pentru AVC hemoragic

Primul pas de tratament pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este controlul sau oprirea sângerării din creier prin medicamente. Intervenții chirurgicale, cum ar fi tăierea anevrismului, repararea malformației arteriovenoase sau embolizarea spirală pot fi recomandate pentru a preveni scurgerile ulterioare sau o nouă spargere a vaselor de sânge.

Cat timp dureaza recuperarea dupa AVC și în ce constă aceasta

recuperare dupa avc

Deoarece un atac vascular cerebral este de obicei urmat de probleme de mișcare, coordonare, gândire sau memorie, limbaj și alte limitări, medicul îți poate recomanda să apelezi la fizioterapie și kinetoterapie, precum și la terapeuți ocupaționali și logopezi pentru recuperarea după un AVC. Terapia poate ajuta pacienții cu accident vascular cerebral să se reabiliteze mai repede pentru a-și relua activitățile obișnuite și a avea o viață normală. Tipul, frecvența și durata ședințelor de terapie vor depinde de amploarea daunelor cauzate de atacul cerebral.

Recuperarea după un accident vascular poate implica:

  • Consolidarea abilităților motrice prin activități fizice
  • Îmbunătățirea comunicării și a vorbirii prin stimularea electrică funcțională a creierului și utilizarea dispozitivelor pentru a simula mediul în timp real
  • Evaluare și tratament psihologic, inclusiv consiliere pentru adaptarea emoțională
  • Terapie logopedică: aceasta ajută la problemele de producere sau înțelegere a vorbirii. Practica, relaxarea și schimbarea stilului de comunicare pot face comunicarea mai ușoară.
  • Terapie fizică: Aceasta poate ajuta o persoană să reînvețe mișcarea și coordonarea. Este important să rămâi activ, chiar dacă acest lucru poate fi dificil la început.
  • Terapia ocupațională: Aceasta poate ajuta o persoană să-și îmbunătățească capacitatea de a desfășura activități cotidiene, cum ar fi scăldat, gătit, îmbrăcat, mâncat, citit și scris.
  • Grupuri de sprijin: aderarea la un grup de sprijin poate ajuta o persoană să facă față problemelor comune de sănătate mintală care pot apărea după un accident vascular cerebral, cum ar fi depresia. Mulți consideră că este util să împărtășească experiențe comune și să facă schimb de informații.
  • Sprijin de la prieteni și familie: prietenii apropiați și rudele pacientului ar trebui să încerce să ofere sprijin acestuia după un atac vascular cerebral.

Recuperarea după AVC este recomandată imediat, la 24-48 de ore după producerea acestuia, fiind o parte importantă și continuă a tratamentului Cu asistența potrivită și sprijinul celor dragi, recâștigarea unei calități normale a vieții este de obicei posibilă, în funcție de severitatea accidentului vascular.

Perioada critica dupa AVC

affidea fundeni

Dr. Irina Oana Mărgineanu, medic specialist neurolog în cadrul Centrului de Excelență Oncologică Affidea Fundeni, atrage atenția importanței recuperării după AVC în primele 6 luni de la producerea acestuia:

“Dacă pacientul care a suferit un atac cerebral se va mai reintegra în societate şi în familie depinde în mare măsură de etapa de recuperare, de aceea eforturile depuse în acest sens sunt esenţiale şi cruciale. Recuperarea deficitului motor trebuie făcută cât mai precoce şi cât mai intens, mai ales în primele 6 luni după accidentul vascular cerebral, în această perioadă şansele de redobândire a capacităţilor motorii fiind cele mai ridicate.

Se poate începe iniţial cu mişcări pasive, la nivelul patului, efectuate de către familie sau personalul medical, iar ulterior cu un program de gimnastică mai complex sub îndrumarea unui fiziokinetoterapeut, cu recâştigarea pas cu pas a autonomiei, iniţial menţinerea singur în poziţia şezut la marginea patului şi apoi mersul susţinut, ulterior neasistat.

Familia trebuie să ştie că există tehnici de recuperare a limbajului şi a scrisului cu ajutorul unui logoped, prin desene, exerciţii de citare, de descriere a imaginilor, de denumire a obiectelor ce sunt prezentate, de folosire a literelor tip abecedar, pe care pacientul trebuie să le utilizeze pentru a forma singur cuvinte.

Există mai multe tipuri de jocuri şi exerciţii care refac dexteritatea, coordonarea mişcării. Este utilă, deasemenea, prezenţa unui psiholog pentru că, de multe ori după un accident vascular cerebral, bolnavul se confruntă cu o stare de depresie şi anxietate, conştientizându-şi starea actuală.

Recuperarea post-AVC este multidisciplinară, ea îi reuneşte pe neurolog, psiholog, specialist în recuperarea limbajului, fiziokinetoterapeut. În centrul eforturilor lor stă pacientul”

Cum putem preveni un accident vascular cerebral?

cum prevenim un accident vascular cerebral

Cel mai bun mod de a preveni un AVC este de a aborda cauzele care stau la baza lui. Riscul de atac cerebral poate fi diminuat prin renuntarea la fumat, diminuarea consumului de alcool, o alimentație care include multe fructe și legume, o greutate corporală in limite normale, controlul regulat al glicemiei și al tensiunii arteriale, precum și un stil de viață sănătos, care să includă mișcare zilnică și controale medicale regulate.

Controlul tensiunii arteriale crescute - aceasta este una dintre cele mai importante măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral. Gestionarea stresului, menținerea unei greutăți normale și limitarea cantității de sare și alcool pe care le consumați pot contribui la menținerea controlului asupra tensiunii arteriale. În plus, față de recomandarea adoptării unui stil de viață sănătos, medicul îți poate prescrie anumite medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale.

Reducerea grăsimilor saturate și a colesterolului din alimentație - consumul redus de grăsimi poate reduce placa din artere.

Renunțarea la fumat - fumatul sau expunerea pasivă la fumul de țigară pe timp îndelungat poate crește substanțial riscul unui accident vascular cerebral.

Menținerea sub control a diabetului zaharat - în cazul în care suferi de diabet, poți menține sub control aceasta afecțiune prin alimentație, exerciții fizice periodice, controlul greutății și, nu în ultimul rând, medicamentele care ți-au fost recomandate de către medic.

Menținerea unei greutăți normale - persoanele supraponderale au risc crescut de a suferi un accident vascular cerebral, în principal fiindcă obezitatea atrage după sine alți factori de risc care cresc probabilitatea unui AVC, precum: bolile cardiovasculare, valorile ridicate ale colesterolului sau hipertensiunea arterială.

Adoptarea unei diete bogate în fructe și legume - o dietă care conține cinci sau mai multe porții zilnice de fructe sau legume poate reduce riscul de atac vascular cerebral. De aceea, medicii recomandă adoptarea unei diete mediteraneene, care pune accentul pe uleiul de măsline, fructe, nuci, legume și cereale integrale.

Exercițiile fizice regulate - exercițiile aerobice sau "cardio" te pot ajuta să previi un atac cerebral. Acestea pot reduce tensiunea arterială, pot crește nivelul de colesterol lipoproteinic de înaltă densitate (“colesterolul bun”) și îmbunătăți starea de sănătate a inimii. Include cel puțin 30 de minute de activitate fizică pe zi - cum ar fi mersul pe jos, jogging, înot sau ciclism.

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Pentru a-ți face o programare într-una din clinicile Affidea, sună la numărul 021 9338 sau completează formularul online.