May 17, 2021

Durere toracica: cauze și metode de diagnostic

Durerea toracica este unul din cele mai comune simptome care poate fi semnul unei game largi de afecțiuni medicale. Dacă vrei să afli totul despre durerile toracice, de la cauze, tipuri și până la metode de diagnostic, citește mai departe.

Cuprins

  1. Ce este durerea toracica?
  2. Durerea toracica legată de inimă
  3. Durerea toracica de spate
  4. Cauze
  5. Diagnostic

Ce este durerea toracica?

ce este durerea toracica

Durerea toracica, cunoscută colocvial și sub numele de junghi toracic, poate fi de mai multe tipuri, de la o durere ascuţită la una surdă. Anumite dureri sunt descrise a fi ca o senzaţie de strivire sau arsură. În anumite cazuri, durerea este resimţită la nivelul gâtului, mandibulei și apoi iradiază în spate sau în jos la unul sau ambele braţe.

Din punct de vedere al zonei în care este resimțită, durerea toracica poate fi anterioară (numită comun durere in piept) sau posterioară (durere de spate toracica).

Numeroase probleme de sănătate pot cauza durere toracica, cele mai periculoase însă implică inima sau plămânii. Deoarece poate fi dificil de determinat cauza exactă a acesteia, cel mai recomandat este consultul medical imediat.

Durerea toracica legată de inimă

 

durere toracica legata de inima

Deși durerea toracica este de obicei atribuită bolilor de inimă, multe persoane care suferă de afecțiuni cardiace spun că experimentează un disconfort vag. În general, disconfortul în piept legat de un infarct sau o altă problemă legată de inimă poate fi asociat cu:

  • Presiune sau apăsare în piept
  • Senzaţie de strivire sau arsură care iradiază la nivelul spatelui, gâtului, mandibulei, umerilor sau braţelor— în special în braţul stâng
  • Durere care durează mai mult de câteva minute, se intensifică dacă aveţi activitate, dispare și apare sau este de intensitate diferită
  • Dispnee
  • Transpiraţie rece
  • Ameţeală sau slăbiciune
  • Greţuri sau vărsături

Durerea toracica de spate

durere toracica de spate

Durerea de spate toracica, sau durerea de coloana toracala apare în zona coloanei vertebrale situată în partea din spate a toracelui, mai ales între omoplați.

Când apare durerea toracica de spate, aceasta se datorează adesea unei posturi prelungite sau unor leziuni, ceea ce determină suprasolicitarea mușchilor sau articulațiilor din jurul acestei zone, care devin dureroase.

Posturile prelungite de orice tip pot duce la durere toracica de spate. Persoanele care stau așezate pe scaun perioade lungi de timp (mai mult de șapte ore pe zi) sau cele care sunt mai puțin active (mai puțin de 150 de minute pe săptămână) au tendința de a avea mai multă rigiditate și durere la nivelul coloanei toracale.

De asemenea, traumele la nivelul coloanei vertebrale toracale pot provoca dureri toracice care pot dura câteva săptămâni sau luni pentru a se rezolva. Mișcarea și activitatea fizică sunt foarte importante pentru a permite organismului să se vindece.

Semnele și simptomele durerii toracice de spate

Dacă suferi de dureri de coloană toracală, acestea sunt semnalele de alarmă că trebuie sa faci o vizită la medic:

  • Leziuni grave recente, cum ar fi un accident de mașină sau o cădere de la înălțime.
  • Leziuni ușoare în urma ridicării de obiecte grele la persoanele care suferă de osteoporoză.
  • Vârsta sub 20 ani sau peste 50 de ani când apare pentru prima dată durerea.
  • Un istoric de cancer, abuz de droguri, infecție cu HIV, o afecțiune care suprimă sistemul imunitar (imunosupresie) și utilizarea de steroizi pentru o perioadă lungă de timp (aproximativ șase luni sau mai mult).
  • Stare generală de sănătate  depreciată - de exemplu, o temperatură ridicată (febră), frisoane și pierdere în greutate inexplicabilă.
  • O infecție recentă cu un germen (infecție bacteriană).
  • Durere permanentă, severă și din ce în ce mai agravată.
  • Durere care nu a fost cauzată de o entorsă sau întindere (nemecanică).
  • Durere care nu se ameliorează după 2-4 săptămâni de tratament.
  • Durere care este însoțită de rigiditate severă dimineața.
  • Modificări ale formei coloanei vertebrale, inclusiv aspectul de umflături sau denivelări.
  • Senzație de înțepături și ace, amorțeală sau slăbiciune a picioarelor, care este severă sau se agravează în timp.
  • Incontinență urinară sau fecală (poate indica presiunea asupra măduvei spinării).

Cauzele durerii toracice de spate

Cea mai frecventă cauză a durerilor de spate toracice este inflamația mușchilor sau a țesuturilor moi ale coloanei vertebrale toracice. Această inflamație poate apărea din mai multe motive:

  • O entorsă sau încordare bruscă (de ex., în cazul accidentelor de mașină sau leziunilor sportive).
  • Menținerea unei poziții aplecate prea mult timp
  • Folosirea unui rucsac cu greutate prea mare
  • Petrecerea unui timp prea indelungat in fața computerului.
  • Musculatura subdezvoltată a spatelui din cauza unui stil de viață sedentar
  • Repetarea persistentă a unei mișcări care implică partea toracală a coloanei vertebrale (leziune prin suprasolicitare)

Cauzele mai puțin frecvente ale durerii toracice de spate includ următoarele:

  • Fractură osteoporotică
  • Infecția coloanei vertebrale
  • Osteoartrita coloanei vertebrale
  • Prolaps de disc sau hernie
  • Zona zoster (în special la persoanele cu vârsta peste 60 de ani)
  • Boala Scheurmann
  • Spondilita anchilozantă
  • Îngustarea unei părți a coloanei vertebrale (stenoză toracică)
  • Fracturi ale vertebrelor
  • Osteoporoza
  • Tumori ale coloanei vertebrale

Alte tipuri de dureri toracice

Poate fi dificil să se facă diferenţa între durerea datorată unei probleme cu inima și alte tipuri de dureri toracice. Însă, durerea toracica care este mai puţin probabil să se datoreze unei afecțiuni cardiace este mult mai des asociată cu următoarele simptome:

  • Gust acru sau senzaţia de mâncare care ajunge din nou în gură
  • Dificultăţi la înghiţire
  • Durere care se intensifică sau se ameliorează când schimbaţi poziţia corpului
  • Durere care se intensifică atunci când respiraţi sau tușiţi
  • Sensibilitate când vă apăsaţi pieptul

Simptomele clasice de arsuri stomacale — o senzaţie dureroasă, arzătoare în spatele sternului — pot fi cauzate de probleme cu inima sau stomacul.

Cauzele durerii toracice

cauzele durerii toracice

Durerea toracica poate avea mai multe cauze și pentru toate este nevoie de consult medical.

1. Cauze legate de inimă

  • Infarct miocardic. Acesta are loc atunci când un cheag de sânge blochează fluxul sanguin la mușchiul inimii.
  • Angină. Plăci groase se pot forma treptat pe pereţii interiori ai arterelor care transportă sânge la inimă. Aceste plăci îngustează arterele și restricţionează alimentarea cu sânge la inimă, în special la efort.
  • Disecţie aortică. Această afecţiune posibil letală implică artera principală care pornește de la inimă — aorta. Dacă straturile interne ale acestui vas de sânge se separă, sângele este forţat să circule între straturi și poate provoca ruperea aortei.
  • Pericardită. Această afecţiune, inflamarea tunicii care înconjoară inima, provoacă de obicei o durere ascuţită care se intensifică atunci când respiraţi sau staţi întinși.

2. Cauze digestive

Durerea toracica poate fi cauzată de afecţiuni ale sistemului digestiv, inclusiv:

  • Arsuri stomacale. Această senzaţie dureroasă, arzătoare, în spatele sternului are loc când acidul din stomac iese din stomac în esofag — tubul care leagă faringele de stomac.
  • Dificultăţi la înghiţire. Afecţiunile esofagului pot face înghiţirea dificilă și chiar dureroasă.
  • Probleme cu vezica biliară sau pancreasul. Pietrele la vezica biliară sau inflamarea vezicii biliare sau a pancreasului pot provoca durere abdominală care iradiază la nivelul pieptului.

3. Cauze legate de mușchi sau oase

Unele tipuri de dureri toracice pot fi asociate cu anumite leziuni sau probleme care afectează structurile ce formează peretele pieptului, cum ar fi:

  • Costocondrită. În această afecţiune, cartilajul cutiei toracice, în special cartilajul care unește coastele de stern, se inflamează și devine dureros.
  • Inflamarea mușchilor. Sindroamele de durere cronică, cum ar fi fibromialgia, pot produce durere toracică persistentă legată de mușchi.
  • Durere de coaste. O coastă fisurată sau ruptă poate produce durere toracică.

4. Cauze legate de plămâni

Multe afecţiuni pulmonare pot produce durere toracica, inclusiv:

  • Embolism pulmonar. Această cauză a durerii toracice are loc atunci când un cheag de sânge se blochează în plămân într-o arteră pulmonară, obstrucţionând fluxul sanguin la ţesutul pulmonar.
  • Pleurită. Dacă membrana care acoperă plămânul se inflamează, poate provoca durere toracică ce se intensifică atunci când inhalaţi sau tușiţi.
  • Colaps pulmonar. Durerea toracică asociată cu colapsul pulmonar începe de obicei brusc și poate dura ore. Colapsul pulmonar are loc atunci când se acumulează aer în spaţiul dintre plămân și coaste.
  • Hipertensiune pulmonară. Tensiunea arterială ridicată în arterele care transportă sânge la plămâni (hipertensiune pulmonară) poate, de asemenea, să producă dureri toracice.

Alte cauze pe care le poate avea o durere toracica

  • Atac de panică. Dacă experimentaţi perioade de teamă intensă însoţită de durere în piept, pulsaţii rapide ale inimii, respiraţie rapidă, transpiraţie abundentă, dispnee, greţuri, ameţeală și teamă de moarte, este posibil să aveţi un atac de panică.
  • Zona zoster. Cauzată de reactivarea virusului varicelei, zona zoster poate produce durere și o bandă eruptivă ce se întinde de la spate înspre piept.

Cum diagnosticăm corect o durere toracica?

dureri toracice diagnostic

Durerile toracice nu indică întotdeauna un infarct miocardic, însă acesta este primul lucru testat de către medicii din camera de urgenţă, deoarece poate fi letal.

De asemenea, pot fi verificate afecţiunile pulmonare care pun viaţa în pericol, cum ar fi colapsul pulmonar sau existenţa unui cheag în plămân.

Printre primele investigații medicale recomandate pentru diagnosticarea durerilor toracice se numără:

  • Electrocardiograma (EKG). Acest test înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul unor electrozi atașaţi pe piele. Deoarece mușchiul afectat al inimii nu conduce impulsurile electrice normal, EKG poate arăta dacă a avut sau are loc un atac de cord. Acest test poate fi efectuat atât in condiții de cabinet (EKG standard), cât și ambulatoriu (monitorizare Holter EKG).
  • Analize de sânge. Medicul poate solicita teste de sânge pentru a verifica nivelurile crescute ale anumitor enzime care se găsesc în mod normal în mușchiul inimii. Deteriorarea celulelor inimii în urma unui infarct miocardic poate conduce la pătrunderea acestor enzime în sânge, în decurs de câteva ore.
  • Radiografie toracică. Radiografia toracică permite medicilor să verifice starea plămânilor, dar și dimensiunea și forma inimii și a principalelor vase de sânge. O radiografie poate arăta și diferite afecţiuni ale plămânilor, cum ar fi o pneumonie sau un colaps pulmonar.
  • Tomografie computerizată (CT toracic). Tomografia computerizată poate fi utilizată pentru a detecta un cheag de sânge în plămân (embolism pulmonar) sau pentru a verifica aorta astfel încât să se poată exclude posibilitatea unei disecţii aortice. Se pot utiliza diferite tomografii computerizate pentru a verifica arterele inimii pentru detectarea semnelor de calciu, care indică zonele unde se acumulează blocaje cauzate de plăci. Tomografiile computerizate pot fi realizate și cu substanţă de contrast pentru a verifica arterele inimii și ale plămânilor, a identifica blocaje sau alte probleme.
  • Ecocardiografie, sau ecografie Doppler cardiacă. O ecocardiografie utilizează ultrasunetele pentru a produce o imagine video a inimii în mișcare. În anumite cazuri, se introduce un mic dispozitiv în esofag pentru a obţine o imagine mai bună a diferitelor părţi ale inimii (ecografie transesofagiană).
  • Test de efort. Cunoscut și sub numele de ergometrie, acesta măsoară modul în care inima și vasele de sânge răspund la efort, ceea ce poate indica dacă durerea este legată de inimă. Există mai multe tipuri de teste de efort. Este posibil să vi se solicite să mergeţi pe banda de alergat sau să pedalaţi o bicicletă staţionară în timp ce sunteţi conectat la un EKG. De asemenea, există posibilitatea să vi se administreze un medicament intravenos pentru a stimula inima în mod similar efortului fizic.
  • Angiografie (cateterizare coronariană). Acest test ajută medicii să identifice arterele individuale la inimă ce pot fi îngustate sau blocate. Se injectează substanţă de contrast în arterele inimii prin intermediul unui cateter – un tub lung, subţire, este introdus printr-o arteră, fie la nivelul încheieturii mâinii fie la nivel inghinal, la arterele inimii. Pe măsură ce substanţa de contrast umple arterele, acestea devin vizibile prin expunerea cu raze X și video.

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Pentru a-ți face o programare într-una din clinicile Affidea, sună la numărul 021 9338 sau completează formularul online.