Cardiologie Pediatrică

Ai nevoie de o consultatie de cardiologie pediatrica pentru copilul tău? În cadrul clinicilor Affidea beneficiezi de consultații de specialitate la cele mai înalte standarde de calitate. Fă-ți chiar acum o programare la numărul 021 9338 sau prin intermediul formularului online, în una din clinicile Affidea în care acest serviciu este disponibil!

Ce este cardiologia pediatrică?

Cardiologia pediatrică este o specialitate medicală care implică evaluarea, diagnosticarea și tratamentul problemelor cardiovasculare congenitale și dobândite ale fătului, sugarului, copilului și adolescentului.

Care sunt afecțiunile tratate de către cardiologia pediatrică?

Afecțiunile tratate de cardiologia pediatrica includ anomalii ale inimii sau ale vaselor de sânge formate în timpul dezvoltării fătului, aritmii, probleme cardiace dobândite, cum ar fi infecții și afecțiuni inflamatorii ca boala Kawasaki sau bolile de inimă reumatismale. Expertiza unui cardiolog pediatru include, de asemenea, o subdisciplină de cardiologie preventivă menită să prevină problemele pe care copilul le poate dezvolta la maturitate, precum obezitatea și hipertensiunea arterială.

Malformații cardiace congenitale

Malformațiile cardiace sunt cel mai frecvent tip de anomalii congenitale. Aceste defecte pot afecta structura inimii bebelușului și modul în care sângele curge prin inimă. Defectele congenitale pot varia de la ușoare la severe. Aproximativ 25% dintre defectele congenitale vor necesita o procedură chirurgicală în primul an de viață, multe dintre acestea în perioada nou-născutului. Acestea se numesc defecte cardiace congenitale critice. Defectele comune sau critice includ:

• Defect septal ventricular. Este una dintre cele mai comune anomalii congenitale și constă în lipsa unei porțiuni a septului care separă cele două cavități ventriculare.
• Defect septal atrioventricular. Acest defect afectează valvele și pereții dintre camerele superioare și inferioare ale inimii, provocând adesea scurgeri grave ale acelor supape.
• Coarctația de aortă. Acest defect critic cauzează îngustarea vasului de sânge principal care părăsește inima.
• Dextro-transpunerea marilor artere. Acest defect critic apare atunci când cele două vase de sânge principale care părăsesc inima – unul către corp și celălalt către plămâni – sunt schimbate la începutul dezvoltării fetale.
• Sindromul hipoplaziei inimii stângi. Acest defect critic apare atunci când partea stângă a inimii unui copil nu se formează corect și este subdezvoltată.
• Atrezie pulmonară. O malformație congenitală care apare atunci când nu se formează valva care controlează fluxul de sânge de la inimă la plămâni.
• Tetralogia Fallot. Acest defect critic implică un grup de anomalii ale inimii care apar împreună. Acestea implică un orificiu între camerele inferioare (defect de sept ventricular, VSD), îngustarea căii de trecere a sângelui către plămâni, o deviație a aortei și îngroșarea camerei inferioare drepte.
• Retur venos total anormal. Acest defect critic face ca sângele din plămâni să revină în partea dreaptă a inimii în loc de cea stângă. Acest lucru face ca un copil să primească mai puțin sânge bogat în oxigen și ca plămânii înșiși să fie congestionați.
• Atrezie tricuspidiană. O anomalie congenitală cauzată de defecțiunea supapei care controlează fluxul de sânge din partea dreaptă superioară spre cea dreaptă inferioară a inimii.
• Truncus arteriosus. Acest defect critic apare atunci când aorta și artera pulmonară părăsesc inima ca o singură arteră fuzionată. Acest lucru determină amestecul de sânge bogat în oxigen și sânge sărac în oxigen. Există și un defect septal ventricular asociat.

Semnele și simptomele defectelor cardiace congenitale depind de tipul anomaliei, dar includ de obicei unghiile sau buzele cu nuanțe albastre (cianoză), respirație rapidă sau dificilă, probleme de hrănire. Malformațiile cardiace congenitale pot fi diagnosticate înainte de naștere cu ajutorul unei investigații imagistice denumită ecografie fetală.

Tulburări cardiace dobândite

Tulburările cardiace pediatrice care apar după naștere (afecțiuni dobândite) includ:

• Aritmie cardiacă. Această afecțiune presupune tulburări ale bătăilor inimii care implică sistemul electric al inimii. Inima poate bate neregulat, prea repede sau prea încet. Simptomele includ palpitații, slăbiciune, amețeli și pierderea cunostinței. Există multe cauze, tratamentul variind în funcție de fiecare cauză în parte. Infecțiile precum boala Lyme sau afecțiunile congenitale pot cauza probleme de ritm cardiac.
• Cardiomiopatie. Această afecțiune este o tulburare a mușchiului inimii. Există multe tipuri și cauze, infecția virală fiind una din cele mai frecvente la copii. Simptomele pot include dificultăți de respirație și oboseală. Uneori poate exista o predispoziție familială pentru slăbiciunea musculară a inimii (moștenită).
• Endocardita. Aceasta este o infecție a mucoasei interioare a inimii. Este de obicei cauzată de bacterii care intră în sânge. Această infecție poate provoca simptome asemănătoare gripei, tuse, febră și dificultăți de respirație. Tratamentul constă în utilizarea prelungită a antibioticelor intravenoase și a medicamentelor pentru stabilizarea funcției cardiace.
• Boala Kawasaki. Aceasta este în prezent cea mai frecventă cauză a bolilor cardiace dobândite la sugari și copiii mici din Statele Unite. Cauza nu a fost încă definită cu precizie. Afecțiunea provoacă febră prelungită, erupții cutanate, umflarea extremităților, înroșirea ochilor și anomalii ale sângelui. Netratată, boala Kawasaki poate provoca leziuni ale arterelor coronare. Tratamentul actual constă în administrarea intravenoasă a unui medicament obținut din imunoglobulină, denumit gamaglobulină.
• Boala cardiacă reumatismală. Această afecțiune urmează unei infecții bacteriene cu streptococi, precum faringita acută streptococică. Dacă infecția nu este tratată suficient de repede, o reacție a sistemului imunitar poate provoca leziuni ale mușchiului și valvelor cardiace. Tratamentul este de lungă durată și constă în administrarea de penicilină și a altor medicamente pentru a contracara efectele leziunilor cardiace.

Ce teste și proceduri sunt utilizate în cardiologia pediatrică?

Testele și procedurile importante in cardiologia pediatrica includ imagistica neinvazivă, teste electrofiziologice, precum și cateterizarea cardiacă intervențională, inclusiv înlocuirea valvei transcateter.

Procedurile și testele utilizate cel mai frecvent în cadrul cardiologiei pediatrice includ:

• Cateterismul cardiac: o procedură medicală care presupune introducerea unui tub lung, subțire și flexibil (cateter) în inimă. Prin intermediul cateterului, afecțiunile cardiace pediatrice pot fi diagnosticate și uneori tratate. Orificiile de dimensiuni mici din inimă pot fi închise fără o intervenție chirurgicală deschisă. Înlocuirea valvei cardiace se poate face și printr-un cateter. De asemenea, ecocardiograma intracardiacă poate fi efectuată și în timpul cateterizării.
• RMN cardiac: o investigație imagistică neinvazivă a inimii, care utilizează rezonanța magnetică și un computer pentru a realiza imagini detaliate ale inimii. Este folosit atât pentru a diagnostica problemele cardiace dobândite și congenitale, cât și pentru a planifica detaliile unei intervenții chirurgicale cardiace.
• Ecocardiogramă: un examen imagistic cardiac neinvaziv care utilizează undele sonore pentru a reconstitui o imagine în timp real a inimii unui copil. Ecocardiograma este utilizată pentru a diagnostica anomalii ale structurii și funcției inimii. Acest test se poate face din exterior, de pe peretele toracic sau uneori din interiorul esofagului (ecocardiograma transesofagiană). Ecocardiograma transesofagiană se efectuează în timpul majorității intervențiilor chirurgicale pe inimă sau în cazurile în care imaginile dintr-o abordare toracică sunt inadecvate.
• Electrofiziologie: un tip special de procedură cu cateter utilizat pentru a diagnostica și trata unele tipuri de aritmii cardiace. În timpul acestei proceduri, energia direcționată prin cateter este utilizată pentru a elimina o sursă electrică de bătăi anormale ale inimii din interiorul acesteia. Procedurile de electrofiziologie includ, de asemenea, plasarea unui stimulator cardiac pediatric pentru a stabiliza ritmurile cardiace.
• Oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO): o procedură pentru sprijinul avansat al vieții pentru copiii cu probleme cardiace sau pulmonare care pun viața în pericol. ECMO folosește un tip de aparat de bypass cardiac și pulmonar care poate prelua sarcinile inimii și/sau a plămânilor unui copil în timp ce acesta se recuperează dupa o afecțiune gravă a inimii sau a plămânilor. De asemenea, procedura poate fi folosită și în timpul așteptării unui transplant de inimă.
• Cardiologie fetală: teste și tratamente efectuate în timp ce copilul este încă în uter. Ecocardiograma fetală poate diagnostica un defect cardiac congenital încă din primele 12 săptămâni de sarcină. RMN-ul fetal, testele genetice și testele de stres fetale pot face, de asemenea, parte din testarea cardiologiei fetale. Aritmiile cardiace fetale pot fi tratate prin administrarea de medicamente care pot traversa placenta.