July 21, 2021

Cancerul la sân: ghid complet – tipuri, simptome, factori de risc, diagnostic și soluții de tratament

Cancerul la sân, denumit și cancer mamar, este cel mai frecvent dintre cancerele femeii, în România ocupând primul loc ca boală și cauză de mortalitate dintre toate afecțiunile oncologice. Află mai multe despre cancerul de sân, care sunt factorii de risc în apariția acestuia, simptomele, modalitățile de diagnostic și tratament.

Cuprins

  1. Ce este cancerul la sân?
  2. Principalele tipuri de cancer la sân
  3. Semnele și simptomele specifice
  4. Cauze și factori de risc
  5. Metode de diagnostic
  6. Stadializarea cancerului la sân
  7. Tratament
  8. Întrebări frecvente

 

Ce este cancerul la sân?

ce este cancerul la san

Cancerul de sân își are originea în țesutul mamar, în principal în canalele de lapte și glandele mamare. Neoplasmul mamar apare atunci când celulele mamare se modifică și cresc necontrolat, creând o masă de țesut denumită tumoare. O tumoare începe de obicei ca un nodul sau un depozit de calciu care se dezvoltă ca urmare a creșterii anormale a celulelor. Majoritatea nodulilor la sân sunt benigni, dar unii pot fi premaligni (pot deveni cancer) sau maligni.

Cancerul la sân este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul femeilor, afectând cu preponderență femeile de peste 50 de ani. Deși cazurile sunt destul de rare, și bărbații pot dezvolta cancer mamar.

Principalele tipuri de cancer la sân

tipuri de cancer la san

Cancerul la sân poate fi clasificat ca primar sau metastatic. Tumora malignă inițială care se dezvoltă în țesutul mamar este cunoscută sub numele de cancer mamar primar. Uneori, cancerul de sân primar poate fi găsit și atunci când este răspândit la ganglionii limfatici care sunt aproape de axilă.

Ca și alte tipuri de cancer, cancerul la sân poate invada țesutul din jurul sânului, dezvoltându-se în acesta. De asemenea, poate călători în alte părți ale corpului, cum ar fi creierul, oasele, ficatul și plămânii și poate forma noi tumori, fenomen care se numește metastază. Cancerul de sân metastatic, sau cancerul avansat, se formează atunci când celulele canceroase situate în sân se desprind și călătoresc către un alt organ sau parte a corpului.

Există mai multe tipuri diferite de cancer la sân, printre care se numără:

  • Carcinom ductal invaziv (infiltrant). Începând din canalele de lapte ale sânului, acest tip de cancer sparge peretele canalului și se răspândește la țesutul mamar din jur. Reprezentând aproximativ 80% din toate cazurile, acesta este cel mai frecvent tip de cancer de sân.
  • Carcinom ductal in situ. Denumit și cancer mamar în stadiul 0, carcinomul ductal in situ este considerat de unii medici ca fiind un neoplasm mamar precanceros, deoarece celulele nu s-au răspândit dincolo de canalele de lapte. Din fericire, acest tip de cancer este în cele mai multe cazuri tratabil, însă este necesar un tratament prompt pentru a preveni transformarea acestuia într-unul invaziv ș„i răspândirea în alte țesuturi.
  • Carcinom lobular invaziv (infiltrant). Acest tip de cancer se formează în lobulii sânului, unde are loc producția de lapte matern, și se răspândește în țesutul mamar din jur. Reprezintă 10% până la 15% dintre cancerele de sân.
  • Carcinom lobular in situ. Un tip de neoplasm mamar precanceros în care există celule anormale în lobulii sânului. Nu este un cancer propriu-zis, dar acest marker poate indica dezvoltarea în viitor a cancerului mamar. Prin urmare, este important ca femeile cu carcinom lobular in situ să efectueze periodic examene clinice ale sânilor și mamografii.
  • Cancer mamar triplu negativ (TNBC). Reprezentând aproximativ 15% din toate cazurile, cancerul la sân triplu negativ este unul dintre cele mai dificile de tratat. Se numește triplu negativ deoarece nu are trei dintre markerii asociați cu alte tipuri de cancer la sân. Acest lucru îngreunează prognosticul și tratamentul.
  • Cancer de sân inflamator. Rar și agresiv, acest tip de cancer seamănă cu o infecție. Persoanele cu cancer de sân inflamator observă de obicei roșeață, umflături și gropițe ale pielii sânilor. Este cauzată de celulele canceroase obstructive din vasele limfatice ale pielii.
  • Boala Paget a sânului. Acest tip de cancer afectează pielea mamelonului și areola (pielea din jurul mamelonului).

Când spunem „cancer la sân”, de obicei ne referim la un neoplasm mamar care se formează în canalele sau lobulii mamari, însă tumorile se pot forma și în alte părți ale sânului, deși sunt mai puțin frecvente. Acestea pot include:

  • Angiosarcom. Acest tip rar de cancer începe în celulele care alcătuiesc căptușeala vaselor de sânge sau limfatice.
  • Tumorile Phyllodes. Începând din țesutul conjunctiv, tumorile Phyllodes sunt rare. De obicei sunt benigne (necanceroase), dar pot fi maligne (canceroase) în unele cazuri.

Semnele cancerului la sân și simptome specifice

semnele cancerului la san si simptome

Conform Dr. Ioana Buzoianu, medic specialist în oncologie în cadrul centrului Affidea Constanța, “cel mai frecvent simptom este depistarea unui nodul nedureros la nivelul sânului sau axilei”. 

Simptomele cancerului de sân pot varia de la o persoană la alta. Mai mult decât atât, este posibil ca simptomele să nu apară în stadiile incipiente ale bolii. Cu toate acestea, pe măsură ce cancerul se dezvoltă, simptomele pot include:

  • O modificare a mărimii, formei sau conturului sânului.
  • O masă crescută, care se poate simți la fel de mică precum un bob de mazăre.
  • Noduli la sâni care pot apărea înainte sau în timpul perioadei menstruale, dar nu dispar așa cum o fac de obicei. Aceste umflături sunt adesea nedureroase dar în unele cazuri, atingerea nodulilor duce la o senzație de înțepătură. La unele paciente cu cancer la sân, nodulii sunt deja prezenți  chiar înainte de a fi simțiți sau văzuți cu ochiul liber și pot fi detectați doar printr-o mamografie.
  • O schimbare a aspectului sau a senzației pielii de pe sân sau mamelon
  • Roșeață a pielii de pe sân sau mamelon.
  • O zonă care este distinct diferită de orice altă zonă de pe fiecare sân.
  • O zonă întărită sub piele.
  • O secreție limpede sau sângeroasă a mameloanelor
  • Durere sau sensibilitate la sân sau la mamelon
  • Umflături anormale în zona axilei sau în jurul claviculei.
  • Apariția unei gropițe sau adâncituri pe sân, ceea ce înseamnă de obicei că tumora este prezentă, dar nu se vede sau se simte ușor.
  • Modificări vizibile și persistente în textura, dimensiunea, temperatura și conturul sânilor.
  • O textură a sânilor asemănătoare coajei de portocală, care este un indicator comun al cancerului de sân inflamator.
  • Un sân devine semnificativ mai mic sau mai mare decât celălalt
  • Modificări ale pielii sânului, inclusiv eczeme, decolorare și descuamare a pielii mameloanelor.
  • Sensibilitate crescută și senzații de furnicături sau arsuri la sân.
  • Simptome nespecifice, inclusiv pierderea în greutate, dureri la nivelul articulațiilor sau osoase, probleme neurologice și icter.

Cauze și factori de risc

cancer de san cauze si factori de risc

Cauzele cancerului la sân sunt încă necunoscute. Este greu de spus de ce unele femei pot dezvolta cancer de sân și altele nu. Cu toate acestea, unii factori de risc includ:

  • Vârsta – pe măsură ce femeile înaintează în vârstă și trec de vârsta de 50 de ani, crește riscul de sân.
  • Istoricul din familie – dacă există cazuri semnalate în familie, la rudele de gradul unu (mamă, soră, fiică), mai ales înainte de vârsta de 45 de ani, atunci riscul de a dezvolta acest tip de cancer este foarte mare. Atunci când mai multe persoane din aceeași familie (chiar și de sex masculin) au fost afectate de cancer mamar și/sau ovarian, trebuie suspectată o predispoziție genetică (genele BRCA1 și BRCA2 sunt principalele implicate în formele familiale de cancer la sân).
  • Nodul sau diagnostic precedent de cancer de sân – dacă în trecut o pacientă a avut un cancer mamar, acest lucru duce la creșterea riscului de apariție a cancerului la celălalt sân. De asemenea, istoricul personal de afecțiuni benigne ale sânului (hiperplazie lobulară sau ductală) crește foarte mult riscul de a dezvolta cancer la sân.
  • Densitatea sânilor – femeile care au un țesut mamar mai dens pot avea risc mai mare de a dezvolta această boală.

Alți factori de risc pentru dezvoltarea cancerului la sân sunt:

  • Prima menstruație la o vârstă precoce (mai mică de 12 ani)
  • Radioterapia efectuată în copilărie sau adolescență, la nivelul sânilor sau toracelui (pentru alte cauze medicale – de obicei limfoame)
  • Tratamente cu estrogeni (utilizarea curentă a pilulelor contraceptive, mai ales înainte de prima sarcină)
  • Vârsta înaintată la nașterea primului copil (peste 35 de ani)
  • Supraponderabilitatea și obezitatea
  • Dieta bogată în grăsimi
  • Consumul băuturilor alcoolice și fumatul.

Cum este diagnosticat cancerul la sân?

cander de san metode de diagnostic

În primă fază, dacă o persoană suspectează prezența cancerului de sân, aceasta se va adresa medicului de familie sau medicului generalist, care îi va pune întrebări cu privire la istoricul medical și familial, factorii de risc și simptomele resimțite. De asemenea, medicul va efectua un examen fizic și va recomanda o serie de analize și teste imagistice, cum ar fi:

Analize de sânge. Analizele de sânge îi oferă medicului o imagine asupra sănătății dumneavoastră generale și indicii privind testele suplimentare necesare pentru determinarea stadiului bolii. Analizele de sânge pot include o hemoleucogramă completă și analize de biochimie, pentru a evalua funcția renală și hepatică.

Mamografia convențională: Mamografia este un tip de examinare cu raze X folosit pentru a examina sânii. Aceasta implică expunerea sânilor la o cantitate mică de radiații ionizante pentru a obține imagini ale interiorului sânilor. Mamografia este cea mai des utilizată metodă imagistică pentru diagnosticul și screeningul cancerului la sân.

Tomosinteza sânului:  Cunoscută și sub denumirea de mamografie cu tomosinteză, această metodă de investigație imagistică se diferențiază de mamografia convențională prin faptul ca oferă imagini 3D (tridimensionale), prin mobilizarea tubului generator de radiații X în jurul sânului.

Ecografia mamară: Ecografia mamară folosește unde sonore pentru a crea imagini ale interiorului sânilor. Această investigație imagistică poate capta imagini ale zonelor sânului care pot fi dificil de văzut la mamografie. De asemenea, poate ajuta medicul să determine dacă un nodul de sân este o masă solidă sau un chist.

RMN mamar: În timpul unui RMN de sân, un câmp magnetic puternic, impulsuri de radiofrecvență și un computer vor fi folosite pentru a produce imagini detaliate ale interiorului sânilor. RMN-ul, sau Rezonanța Magnetică Nucleară, este util în evaluarea nodulilor mamare care nu sunt vizibile la mamografie sau ecografie, în special la femeile cu țesut mamar dens.

PET/CT: Acest tip de imagistică nucleară combină scanările PET și scanările CT (computer tomograf) pentru a oferi imagini care identifică locația anatomică a activității metabolice anormale în sâni. Poate detecta cancerul de sân, poate determina dacă s-a răspândit, poate evalua eficacitatea unui plan de tratament și poate determina dacă cancerul a revenit după tratament. Examinarea PET/CT este cea mai avansată metodă imagistică de stadializare a cancerului.

Scintigrafie mamară: Acest test imagistic, cunoscut și sub denumirea de scintimamografie, poate fi utilizat pentru a investiga o anomalie a sânilor care a fost descoperită de mamografie. Procedura este neinvazivă și implică injectarea unui radiotrasor sau a unui medicament care emite radioactivitate în pacient.  Deoarece radiotrasorul se acumulează diferit în diferite tipuri de țesut, scintimamografia poate ajuta medicii să determine prezența cancerului și să stabiliească dacă este necesară o biopsie sau o investigație suplimentară. Deși nu este un instrument de screening primar și nu înlocuiește mamografia, unii medici îl folosesc ca un instrument suplimentar la femeile cu risc crescut de cancer la sân, dar care nu pot fi supuse unui screening RMN.

Dacă în urma efectuării acestor teste imagistice un nodul este dovedit a fi benign, nu mai sunt necesare alte investigații, însă medicul ar putea dori să monitorizeze zona evaluată la vizitele viitoare pentru a verifica dacă nodulul de la sân s-a schimbat, a crescut sau a dispărut.

În cazul în care testele imagistice menționate mai sus nu sunt concludente, poate fi necesară o biopsie. De asemenea, dacă ai suferit deja o intervenție chirurgicală pentru eliminarea unei tumori, medicul va examina raportul anatomopatologic pentru a determina stadiul bolii. Biopsia poate fi efectuată cu ajutorul uneia dintre următoarele proceduri:

Biopsie ghidată cu ultrasunete: în timpul acestui tip de biopsie, imagistica cu ultrasunete este utilizată pentru a vizualiza un nodul la sân. Un radiolog intervenționist va avansa un ac subțire la locul nodulului folosind imaginile cu ultrasunete în timp real și va îndepărta o parte de țesut pentru evaluare la microscop. Procedura de biopsie este de obicei rapidă, dar poate dura câteva zile înainte ca analiza finală a țesuturilor (raportul de anatomie patologică) să fie gata.

Biopsie stereotactică (ghidată cu raze X): în timpul acestui tip de biopsie, se utilizează un aparat digital cu raze X pentru mamografie pentru a produce imagini în timp real ale sânului. Un radiolog folosește aceste imagini în direct pentru a ghida plasarea unui ac la locul nodulului și pentru a îndepărta mostre de țesut pentru o evaluare ulterioară.

Biopsie ghidată de RMN: Un aparat RMN este utilizat pentru a produce imagini ale sânilor și pentru a ajuta radiologul să ghideze un ac către locul nodulului pentru a îndepărta o probă de țesut.

Stadializarea cancerului la sân

cancer la san stadializare

Peste 90% dintre cazurile de cancer la sân diagnosticate în stadiu incipient pot fi tratate cu succes. De aceea, investigațiile efectuate la timp sunt foarte importante în stabilirea diagnosticului corect și stadializarea cancerului mamar.

Stadiile cancerului de sân

Stadiile cancerului de sân variază de la 0 la IV, cu mai multe subcategorii. Un stadiu mai mic indică un cancer incipient, în timp ce un stadiu ridicat reflectă un fază avansată a bolii.

Stadiul 0

Acest stadiu indică un cancer mamar non-invaziv. Carcinomul ductal in situ (DCIS) este un exemplu de cancer în stadiu 0.

Stadiul I

Acesta este un stadiu incipient de cancer invaziv în care:

  • Tumoarea măsoară maxim 2 centimetri (cm) sau aprox. 3/4 inch în diametru.
  • Cancerul nu se răspândește în afara sânului și nu afectează ganglionii limfatici.

Stadiul II

Acest stadiu descrie cancerele invazive caracterizate prin unul din următoarele elemente:

  • Tumoarea are un diametru mai mic de 2 cm (aprox. 3/4 inch) dar s-a răspândit la ganglionii limfatici axilari.
  • Nu sunt urme de tumoare în sân, însă celulele canceroase sunt prezente în ganglionii limfatici axilari.
  • Tumoarea are un diametru între 2 și 5 cm (aprox. 3/4 - 2 inch) și s-a răspândit sau nu la ganglionii limfatici axilari.
  • Tumoarea are un diametru mai mare de 5 cm (2 inch) dar nu s-a răspândit la ganglionii limfatici.

Stadiul III

Cancerele la sân în stadiul III sunt împărțite în trei categorii - IIIA, IIIB și IIIC - pe baza mai multor criterii. Prin definiție, cancerele de stadiu III nu s-au răspândit la distanță.

De exemplu, o tumoare de stadiu IIIA are un diametru mai mare de 5 cm (2 inch) și s-a răspândit la trei ganglioni limfatici axilari. Alte tumori de stadiu IIIA pot fi de orice dimensiuni și s-au răspândit la mai mulți ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici se unesc între ei sau aderă la țesutul învecinat.

În cancerul la sân în stadiu IIIB, o tumoare de orice mărime s-a răspândit la țesuturile din apropierea sânului - piele și mușchii toracici - și posibil la ganglionii limfatici din sân și din zona axilară. Stadiul IIIB include și cancerul la sân inflamator, un tip de cancer mamar rar întâlnit, dar agresiv.

În cazurile de cancer la sân în stadiu IIIC, o tumoare de orice mărime s-a răspândit la:

  • 10 sau mai mulți ganglioni limfatici axilari
  • Ganglionii limfatici de deasupra sau de sub claviculă și în apropierea zonei cervicale
  • Ganglionii limfatici din sân și din zona axilei

Stadiul IV

Cancerul la sân în stadiul IV, denumit și cancer mamar metastatic, s-a răspândit la zone îndepărtate din corp, precum plămâni, ficat, oase sau creier.

Tratamentul cancerului de sân

cancer de san tratament

Există mai multe opțiuni de tratament pentru cancerul de sân, precum intervenția chirurgicală, chimioterapie, radioterapie, terapie hormonală, imunoterapie și terapie medicamentoasă țintită. Ceea ce este potrivit pentru o pacientă depinde de mulți factori, inclusiv locația și dimensiunea tumorii, rezultatele testelor de laborator și nivelul de răspândire al cancerului în alte părți ale corpului.

Intervenția chirurgicală

Operația pentru cancerul de sân implică îndepărtarea porțiunii canceroase a sânului și a unei zone de țesut normal din jurul tumorii. Există diferite tipuri de intervenții chirurgicale în funcție de situația pacientei, cum ar fi mastectomia sau terapiile de conservare a sânilor (BCT).

Mastectomie

Mastectomia este una din cele mai utilizate metode de tratament al cancerului la sân, fiind o operație de îndepărtare a întregului sân și, de obicei, a întregului mamelon. Adesea se face și o prelevare axilară care îndepărtează glandele de sub braț, numite ganglioni axilari. Chirurgul poate evalua doar unul sau doi ganglioni (ganglioni santinelă) sau poate efectua o disecție axilară mai extinsă pentru a verifica răspândirea bolii. Mastectomia necesită adeseori spitalizare. Un tub de drenaj este uneori lăsat temporar în cavitatea chirurgicală după o mastectomie pentru a ajuta la prevenirea acumulării de lichid. Femeile care suferă o mastectomie pot opta pentru reconstrucția sânilor.

Mastectomie radicală

Această procedură este rar efectuată astăzi, cu excepția cazului în care cancerul de sân s-a răspândit la mușchii peretelui toracic. În timpul unei mastectomii radicale, chirurgul îndepărtează întregul sân, mamelonul, ganglionii limfatici de la subraț și mușchii peretelui toracic. Persoanele care urmează această procedură pot opta, de asemenea, și pentru reconstrucția sânilor.

Mastectomie radicală modificată

În timpul acestei proceduri, întregul sân este îndepărtat pe lângă mamelon. Ganglionii limfatici din apropiere sunt, de asemenea, îndepărtați, dar mușchii pieptului sunt lăsați intacți. Reconstrucția sânilor poate fi adesea o opțiune dacă se dorește.

Chirurgia BCT sau terapiile de conservare a sânilor

Chirurgia BCT (cum ar fi lumpectomia, sau mastectomia parțială) îndepărtează tumoarea sânului și o parte a țesuturilor sănătoase adiacente. Radioterapia urmează de obicei acestor proceduri pentru a elimina orice celule canceroase microscopice din țesutul mamar rămas. Scopul terapiilor de conservare a sânilor este de a oferi femeilor bolnave de cancer la sân aceeași rată de vindecare pe care ar avea-o dacă ar fi tratate cu o mastectomie, însă lăsând sânul intact, cu un aspect și o textură cât mai apropiate de cele dinaintea intervenției. Chirurgul poate îndepărta unii ganglioni limfatici, efectuând o procedură de ganglion santinelă sau disecție axilară în același timp cu procedura de lumpectomie sau ulterior.

Lumpectomie

Numită și mastectomie parțială, o lumpectomie îndepărtează tumoarea și o mică parte de țesut sănătos din jurul acesteia. De obicei, unii dintre ganglionii limfatici - din sân sau de sub braț - sunt, de asemenea, îndepărtați pentru evaluare.

Biopsia ganglionilor santinelă

Deoarece detectarea precoce a cancerului de sân a dus la negativitatea ganglionilor limfatici (pentru cancer) în majoritatea cazurilor, biopsia ganglionului santinelă a fost dezvoltată pentru a preveni îndepărtarea inutilă a unui număr mare de ganglioni limfatici care nu sunt implicați de cancer. Pentru a identifica ganglionul santinelă, medicii injectează un colorant care urmărește primul ganglion limfatic la care s-ar răspândi cancerul. Dacă acel ganglion limfatic nu este canceros, atunci ceilalți ganglioni limfatici nu trebuie să fie îndepărtați. Dacă acel ganglion limfatic se dovedește, însă, a fi canceros, poate fi necesar să se elimine ganglionii limfatici suplimentari. Adesea, sunt identificați mai mult de un ganglion santinelă, dar cu cât sunt mai puțini ganglioni limfatici îndepărtați, cu atât este mai mică șansa de a dezvolta inflamație la nivelul brațului (limfedem).

Disecția ganglionilor limfatici axilari

Dacă mai mulți ganglioni limfatici sunt implicați de cancer, se poate face o disecție a ganglionilor limfatici axilari pentru a-i îndepărta.

Radioterapia

radioterapie cancer la san

Radioterapia folosește raze X de înaltă energie (fotoni) sau un flux de particule pentru a trata cancerul la sân. Atunci când radiațiile sunt utilizate în doze terapeutice (de multe ori cele utilizate pentru examenele imagistice cu raze X), acestea pot distruge celulele canceroase anormale de la sâni. Procedurile de radioterapie pot include:

Terapia cu fascicul extern (EBT): EBT, numită și terapie cu radiații externe, furnizează unul sau mai multe fascicule de raze X de mare energie către o tumoare la sân. Fasciculele sunt generate în afara pacientului (de obicei de un accelerator liniar) și sunt țintite la locul tumorii. Aceste raze X de înaltă energie își pot livra doza în zona tumorii pentru a distruge celulele canceroase și a salva țesuturile normale din jur. Nu sunt plasate surse radioactive în interiorul corpului pacientei.

Radioterapia cu intensitate modulată (IMRT): IMRT este un mod avansat de radioterapie de înaltă precizie care utilizează acceleratoare liniare controlate de computer pentru a furniza doze precise de radiații unei tumori maligne sau zone specifice din cadrul tumorii. IMRT permite ca doza de radiație să se conformeze mai precis cu forma tridimensională (3-D) a tumorii prin modularea - sau controlul - intensității fasciculului de radiații în mai multe volume mici. IMRT permite, de asemenea, concentrarea dozelor mai mari de radiații asupra regiunilor din interiorul tumorii, reducând în același timp doza către structurile critice normale din jur. Tratamentul este planificat cu atenție utilizând tomografie computerizată (CT) 3D sau imagini prin rezonanță magnetică (RMN) ale pacientului împreună cu calculele computerizate ale dozei pentru a determina modelul de intensitate a dozei care se va conforma cel mai bine cu forma tumorii.

Brahiterapie: Numită și radioterapie internă, brahiterapia permite unui medic să utilizeze o doză totală mai mare de radiații pentru a trata o zonă mai mică și într-un timp mai scurt. În cancerul de sân, brahiterapia este utilizată ca radioterapie pentru a trata numai parțial sânul. Poate fi temporară sau permanentă, deși brahiterapia temporară este cea mai frecvent utilizată formă de brahiterapie în cancerul la sân. Iradierea parțială accelerată a sânilor cu brahiterapie temporară plasează un material foarte radioactiv în interiorul unui dispozitiv cu unul sau mai multe catetere (tuburi subțiri) în sau în apropierea unei tumori pentru o anumită perioadă de timp și apoi îl retrage.

Radioterapia intraoperatorie (IORT): IORT este un tip de radioterapie care se administrează în timpul intervenției chirurgicale în timp ce cavitatea tumorală este expusă.

Chimioterapia

Pacientele diagnosticate cu cancer la sân pot fi supuse și chimioterapiei dacă există riscul ca acesta să se fi răspândit în afara sânului, la alte organe ale corpului. Medicamentele pentru chimioterapie pot fi luate sub formă de pastile sau administrate intravenos și sunt uneori utilizate în combinație cu radioterapia. În unele cazuri, cancerul de sân va fi tratat cu chimioterapie înainte de a fi îndepărtat prin intervenție chirurgicală. Aceasta poartă numele de chimioterapie neoadjuvantă. Când este utilizată după o intervenție chirurgicală, aceasta are denumirea de chimioterapie adjuvantă.

Uneori, tumoarea poate fi supusă unor teste genomice pentru a ajuta la determinarea modului în care se poate comportă cancerul și pentru a analiza o serie de gene din aceasta. Aceste informații pot ajuta pacientele să ia o decizie mai informată dacă ar trebui sau nu să facă chimioterapie.

Terapia hormonală

Unele tipuri de cancer de sân folosesc hormoni, cum ar fi estrogenul și progesteronul, pentru a crește. În aceste cazuri, terapia hormonală poate fie să scadă nivelul de estrogen, fie să împiedice atașarea estrogenului de celulele canceroase de sân. Cel mai adesea, medicii folosesc terapia hormonală după o intervenție chirurgicală pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului la sân. Cu toate acestea, terapia hormonală poate fi folosită și înainte de operație pentru a micșora tumoarea sau pentru a trata cancerul care s-a răspândit în alte părți ale corpului.

Tamoxifenul este de obicei oferit femeilor aflate în premenopauză. Pentru femeile aflate în postmenopauză, uneori, un inhibitor de aromatază este oferit ca blocant hormonal.

Terapia țintită a cancerului

Tratamentele țintite pentru cancer sunt medicamente care sunt uneori utilizate în tumorile cu modificări genetice care le diferențiază de celulele normale. Medicamentele vizate atacă în mod specific celulele canceroase care au aceste modificări genetice. Acestea pot fi oferite în combinație cu chimioterapie. Medicul  poate recomanda terapie medicamentoasă țintită în cazurile în care cancerul de sân a făcut metastază. Unele dintre cele mai frecvente medicamente utilizate în tratamentul cancerului la sân includ anticorpi monoclonali, conjugați anticorp-medicament și inhibitori de kinază.

Imunoterapia

Imunoterapia folosește puterea propriului sistem imunitar pentru a viza și ataca celulele canceroase ale sânului. Tratamentul se administrează intravenos (printr-o venă a brațului sau a mâinii). Medicul poate utiliza imunoterapia pentru cancerul de sân în combinație cu chimioterapia.

Întrebări frecvente despre cancerul la sân

cancer la san intrebari frecvente

Cum pot preveni cancerul de sân?

Deși nu poți preveni complet cancerul mamar, există anumite lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul de a-l descoperi când este deja într-un stadiu avansat:

  • Fă-ți mamografii de rutină. Societatea Americană de Cancer recomandă efectuarea unei mamografii inițiale la vârsta de 35 de ani și a unei mamografii de screening în fiecare an, după vârsta de 40 de ani.
  • Examinează-ți sânii în fiecare lună după vârsta de 20 de ani. Te vei familiariza cu conturul și senzația sânilor tăi și vei fi mai atentă la schimbări.
  • Programează-te pentru o examinare fizică cel puțin o dată la trei ani după vârsta de 20 de ani și în fiecare an după vârsta de 40 de ani. Examenele clinice ale sânilor pot detecta noduli pe care mamografiile nu le pot găsi.

Dr. Ioana Buzoianu, medic specialist oncolog în cadrul clinicilor Affidea, subliniază importanța unui stil de viață sănătos și rolul autoexaminării periodice a sânilor în prevenirea cancerului la sân:

“Nimeni nu știe cu precizie cauza cancerului de sân. Ceea ce știm însă este faptul că, dacă este descoperit din timp, există mai multe opțiuni terapeutice și o șansă mai bună de supraviețuire.

Stilul de viață care ar trebui adoptat se referă la: menținerea unei greutăți normale, practicarea de exerciții fizice zilnic, limitarea consumului de grăsimi și de alcool, limitarea consumului de hormoni (contraceptive sau de substituție în menopauză).

Autoexaminarea sânilor trebuie să facă parte din rutina săptămânală. Astfel se poate depista imediat orice modificare aparută la nivelul sânilor și axilelor. Examinarea trebuie efectuată la femeile tinere după perioadele de ciclu menstrual, atunci când sânii sunt mai puțin sensibili la palpare. Depistarea oricărui nodul de consistență tare trebuie să conducă pacienta către un consult de specialitate.”

La ce vârstă apare cancerul de sân?

Cancerul de sân este cel mai adesea diagnosticat la femeile de peste 50 de ani, dar poate apărea la orice vârstă.

Este cancerul mamar fatal?

Persoanele cu cancer de sân în stadiu incipient își gestionează adesea starea cu succes prin tratament. De fapt, multe persoane care au primit un diagnostic de cancer de sân continuă să trăiască o viață lungă și împlinită. Cu toate acestea, cancerul mamar în stadiu avansat este mai dificil de tratat și poate fi fatal.

Care este rata de supraviețuire pentru cancerul de sân?

Rata generală de supraviețuire la cinci ani de la diagnosticare este de 90%. Aceasta înseamnă că 90% dintre persoanele diagnosticate pozitiv sunt încă în viață cinci ani mai târziu. Rata de supraviețuire la cinci ani de la diagnosticare pentru cancerul de sân care s-a răspândit în zonele apropiate este de 86%, în timp ce pentru cancerul de sân metastatic este de 28%. Din fericire, ratele de supraviețuire pentru cancerul de sân se îmbunătățesc pe măsură ce aflăm mai multe despre boală și dezvoltăm abordări mai eficiente pentru managementul acesteia.

Când ar trebui să mă programez pentru o vizită la medic?

Pe lângă controalele și mamografiile de rutină, este recomandat să contactezi medicul dacă observi orice modificări la nivelul sânilor.

Ce întrebări ar trebui să pun medicului meu?

Învățând tot ce poți despre diagnosticul tău te poate ajuta să iei decizii informate cu privire la sănătatea ta. Iată câteva întrebări pe care le poți adresa medicului tău:

  • Unde este localizată tumoarea? S-a răspândit?
  • În ce stadiu al cancerului de sân mă aflu?
  • Ce arată testele pentru receptorul de estrogen (ER), receptorul de progesteron (PR) și HER2 și ce reprezintă rezultatele lor în cazul meu?
  • Care sunt opțiunile mele de tratament?
  • Este operația pentru cancerul la sân o opțiune pentru mine?
  • Voi putea lucra în timp ce sunt supusă tratamentului?
  • Cât va dura tratamentul?
  • Ce alte resurse sunt disponibile pentru mine?

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Pentru a-ți face o programare într-una din clinicile Affidea, sună la numărul 021 9338 sau completează formularul online.