June 3, 2021

Cum putem preveni cancerul mamar?

Peste 9000 de cazuri de cancer mamar sunt depistate anual în România, 1800 dintre acestea fiind însă în stadiile cele mai avansate ale bolii. În acest articol îți vom dezvălui care este rolul evitării factorilor de risc, depistării precoce, screening-ului periodic, autoexaminării sânilor și al unui stil de viață sănătos în prevenirea cancerului de sân.

Cuprins

  1. Depistarea precoce
  2. Screening-ul mamar
  3. Autoexaminarea sânilor
  4. Reducerea riscului printr-un stil de viață sănătos
  5. Rolul activității fizice în lupta cu cancerul de sân
  6. Evitarea factorilor de risc
  7. Factorii de protecție pentru reducerea riscului 

Importanța depistării precoce a cancerului mamar

depistarea precoce in cancerul mamar

În România, 9000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer mamar, 1 din 3 femei fiind diagnosticate în stadii avansate. Ceea ce trebuie să știi este că 94% din cazuri pot fi tratate cu succes dacă afecțiunea este diagnosticată în primele două stadii.

Dr. Ramona Burlacu, medic specialist în radiologie și imagistică medicală în cadrul centrului Affidea Arad, vorbește despre importanța depistării precoce a cancerului mamar:

“Când vorbim despre bolile țesutului mamar, gândul ne duce cel mai probabil la cancerul de sân. De ce? Pentru că, din păcate, datele clinice ne arată faptul că incidența cancerului mamar a crescut lent, dar continuu, în ultimele decade.

Simptomele cancerului mamar diferă – de la noduli până la schimbări la nivelul pielii. Peste 50% din femeile care sunt depistate cu cancer de sân nu prezintă însă factorii de risc la momentul depistării, de aici rezultă importanța screening-ului periodic.

Pentru depistarea precoce a cancerului mamar, cea mai importantă investigație paraclinică rămâne mamografia. Orice femeie de peste 40 de ani ar trebui să efectueze o mamografie la un interval de 1-2 ani.”

Există 4 aspecte importante de care trebuie să ții cont pentru a putea depista din timp orice tip de afecțiune mamară, inclusiv cancerul de sân:

1. Fii atentă la schimbările care pot apărea

Semnalul de alarmă nu constă doar în apariția unui nodul la sân - sunt mult mai multe semne care pot indica apariția cancerului mamar.

Ceva la fel de subtil precum schimbarea în culoarea pielii de pe piept poate fi un indiciu. Fii atentă la oricare dintre modificările din imaginile de mai sus și discută cu medicul tău dacă ești îngrijorată.

2. Verifică-ți sânii regulat

Autoexaminarea sânilor are un rol important în detectarea precoce a semnelor de cancer mamar. Cu cât îi verifici mai des, cu atât mai repede vei ști cum este normal să se simtă și vei putea observa schimbările, în cazul în care acestea apar.

3. Mergi la doctor

Nu întârzia vizita la doctor de frica a ceea ce ai putea afla. Multe schimbări nu au legătură cu apariția cancerului mamar, însă dacă acesta este cazul, atunci afecțiunea trebuie diagnosticată incipient pentru a putea fi tratată cu succes.

4. Mergi anual la screening mamar

Examinările precum ecografia de sân, mamografia sau RMN-ul de sân pot identifica cancerul chiar și în stadiile incipiente, când este prea mic pentru a putea fi palpat. Aceste investigații, efectuate la timp, îți pot salva viața. În cazul în care ai vârsta de până în 40 de ani, este recomandat să efectuezi anual o ecografie de sân, iar lunar să efectuezi acasă o autoexaminare a sânilor.

După vârsta de 40 de ani, mamografia joacă rolul principal în detectarea cancerului mamar, deoarece poate detecta modificările în sân ce pot reprezenta semne primare ale cancerului, dar care sunt mult prea mici pentru a putea fi simţite la palpare.

Screening-ul pentru cancer mamar

screeningul de cancer mamar

Examenele de screening descoperă boala înainte de a începe simptomele. Scopul screening-ului este de a detecta boala în stadiul ei cel mai timpuriu și cel mai tratabil. Pentru a fi acceptat și recomandat pe scară largă de către medici, un program de screening trebuie să îndeplinească o serie de criterii, inclusiv reducerea numărului de decese cauzate de boala respectivă.

Testele de screening mamar pot include teste de laborator care verifică sângele și alte fluide, teste care caută markeri genetici moșteniți legați de boală și examene imagistice care produc imagini ale interiorului corpului. Nevoile unei persoane pentru un test de screening specific se bazează pe factori precum vârsta, sexul și istoricul familial.

În depistarea cancerului mamar, o femeie care nu are semne sau simptome de cancer de sân ar trebui sa efectueze o examinare a sânilor, cum ar fi:

Examenul clinic al sânilor: O examinare fizică a sânului efectuată de către un medic

Mamografia: o investigație cu raze X în doze mici care produce imagini ale sânului. Mamografia joacă un rol central în depistarea precoce a cancerului mamar, deoarece poate arăta adesea modificări ale sânului înainte ca pacienta sau medicul să le poată simți.

Cercetările au arătat că mamografiile anuale pot duce la depistarea precoce a cancerelor de sân atunci când acestea sunt cel mai vindecabile și sunt disponibile terapii de conservare a sânilor.

O mamografie poate identifica, de asemenea, carcinomul ductal in situ (celule anormale în căptușeala unui canal mamar) care se poate dezvolta în cancer invaziv. Mamografia este singurul instrument de screening al cancerului mamar care reduce decesele cauzate de această boală.

Screening mamar suplimentar

Multe studii au arătat că ultrasunetele și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot ajuta la completarea mamografiei prin detectarea cancerelor de sân care ar putea să nu fie vizibile la mamografie. Cu toate acestea, nici RMN-ul și nici ultrasunetele nu sunt menite să înlocuiască mamografia, fiind utilizate ca instrumente suplimentare de screening mamar.

RMN-ul sânului poate fi utilizat pentru femeile cu risc crescut de cancer mamar, de obicei din cauza unui istoric familial puternic al bolii.

Ecografia de sân poate fi utilizată pentru femeile care prezintă un risc ridicat de cancer de sân și nu pot fi supuse unui examen RMN sau femeile care sunt însărcinate și nu ar trebui să fie expuse la razele X utilizate în mamografie. Ecografia sânului poate fi folosită și pentru screening-ul femeilor care au țesut mamar dens, ceea ce înseamnă că există o mulțime de canale, glande, țesut fibros și mai puțină grăsime, ceea ce face mai dificilă depistarea cancerului prin intermediul mamografiei convenționale.

Screening-ul de cancer mamar în funcție de vârsta și gradul de risc al pacientei

Organismele de reglementare de la nivel mondial sunt de acord că mamografia de screening anuală care începe la vârsta de 40 de ani salvează vieți. Potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) al SUA, femeile cu vârsta cuprinsă între 40 și 74 de ani care efectuează mamografii de screening au șanse mai mici de a muri din cauza cancerului de sân decât femeile care nu le fac.

Mamografia de screening este recomandată în fiecare an femeilor care prezintă un risc mediu de cancer mamar, începând cu vârsta de 40 de ani, de către Colegiul American de Radiologie (ACR) și Societatea de Radiologie din America de Nord (RSNA).

Societatea Americană de Cancer (ACS) recomandă femeilor cu vârsta între 40-44 de ani să discute cu medicul lor și să ia în considerare screening-ul mamar.  Conform ACS, mamografia de screening ar trebui să înceapă la vârsta de 45 de ani și să se facă în fiecare an până la vârsta de 55 de ani, după care femeile frecvența poate crește la doi ani.

United States Preventive Services Task Force (USPSTF) recomandă ca mamografia de screening regulată pentru femeile cu risc mediu să înceapă la vârsta de 50 de ani și să se facă o dată la doi ani.

Institutul Național al Cancerului (NCI) din SUA recomandă femeilor care au avut cancer mamar și celor care prezintă un risc crescut din cauza antecedentelor familiale să solicite sfaturi medicale de specialitate cu privire la frecvența screening-ului și dacă ar trebui să înceapă screening-ul înainte de vârsta de 40 de ani.

Femeile cu risc crescut de cancer mamar ar trebui să urmeze reguli diferite. Conform ghidurilor Societății Americane de Cancer, majoritatea femeilor cu risc crescut ar trebui să înceapă screening-ul cu RMN și mamografie la vârsta de 30 de ani și să continue atât timp cât sunt sănătoase.

Unele femei cu risc crescut pot începe screening-ul RMN la vârsta de 25 de ani. Este important să ne amintim că majoritatea cazurilor de cancer la sân apar la femei fără factori de risc.

Investigațiile recomandate în screening-ul mamar

mamografia pentru screening de cancer mamar

Examenul clinic al sânilor

La un examen clinic al sânilor, medicul palpează cu atenție sânii și zona axilelor pentru a detecta noduli sau orice altceva neobișnuit. Femeile pot efectua, de asemenea, o autoexaminare a sânilor, verificându-și proprii sâni pentru a depista noduli sau modificări ale dimensiunii sau formei acestora.

Examenul clinic și autoexaminarea sânilor pot ajuta femeile să devină mai familiare cu aspectul și senzația obișnuită a sânilor lor și să identifice mai ușor schimbările.

Mamografie de screening

Mamografia este un tip de examinare cu raze X folosit pentru a examina sânii. Acest tip de imagistică implică expunerea sânilor la o cantitate mică de radiații pentru a obține imagini ale interiorului sânilor.

În timpul mamografiei, un tehnician radiolog special calificat îți va poziționa sânul în unitatea de mamografie. Sânul tău este așezat pe o platformă specială și comprimat cu o paletă (deseori din plexiglas transparent sau alt plastic).

Tehnicianul îți va comprima treptat sânul, în timp ce tu va trebui să stai nemișcată. De obicei, se vor obține două imagini ale fiecărui sân, o imagine care produce o vedere de sus în jos a sânului și o imagine care produce o vedere laterală în unghi.

“Mamografia nu este dureroasă! Poziționarea corectă a sânului este cheia efectuării unei mamografii corecte și fără durere, pacienta simțind o tensiune ușoară în sân în timpul compresiunii, aceasta fiind necesară pentru a vizualiza întreg țesutul mamar.”, susține Dr. Raluca Burlacu.

Tomosinteza sânului

Tomosinteza sânului, numită și mamografie 3D (tridimensională) sau mamografie cu tomosinteză, este un tip avansat de imagistică a sânilor care utilizează raze X în doze mici și reconstrucție computerizată pentru a crea imagini ale sânului. Ajută la detectarea și diagnosticarea precoce a cancerului mamar înainte ca femeile să prezinte simptome.

Conform Dr. Raluca Burlacu, medic specialist radiolog în cadrul clinicilor Affidea, tomosinteza sânului este o investigație imagistică de top în depistarea cancerului mamar:

“De ce mamograful digital cu tomosinteză este cel mai performant aparat? Deoarece tomosinteza este o investigație specială mamografică de ultimă generație, ce produce imagini tridimensionale ale sânului, utilizând doze mici de radiații Rx si poate depista forme de cancer mamar în stadii incipiente.”

Ecografia sânilor

Ecografia mamară este un tip de investigație imagistică care utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale interiorului sânului. Ecografia mamară poate capta imagini ale zonelor sânului care pot fi dificil de vizualizat la mamografie. De asemenea, poate ajuta la determinarea tipului de nodul de sân (masă solidă sau chist plin cu lichid).

Pentru ecografie mamară, te vei întinde pe spate pe masa de examinare. Un gel limpede pe bază de apă este aplicat pe sân, iar medicul va apăsa apoi ferm traductorul pe piele, glisându-l peste sân.

Ecografia de sân este o investigație importantă ce completează mamografia, dar aceasta nu o poate înlocui niciodată. Aceasta este recomandată în următoarele cazuri:

  • pentru screening-ul cancerului mamar la femeile cu vârsta până în 40 de ani și completarea examenului mamografic la femeile cu vârsta de peste 40 de ani
  • pentru descrierea formațiunilor benigne și maligne ale sânului
  • în puncția bioptică ecoghidată pentru diagnosticarea unei formațiuni suspecte
  • în puncția evacuatorie formațiunilor chistice mamare

RMN mamar

În timpul unui RMN al sânilor, un câmp magnetic puternic, impulsuri de radiofrecvență și un computer sunt folosite pentru a produce imagini detaliate ale interiorului sânilor. RMN-ul este util în găsirea anomaliilor care nu sunt vizibile la mamografie sau ecografie. În general, RMN-ul este utilizat numai la femeile cu risc crescut de cancer mamar.

Pentru efectuarea unui RMN de sân, te vei întinde cu fața în jos pe o platformă cu deschideri pentru a-ți acomoda sânii și a le permite să fie fotografiați fără compresie. O asistentă sau un tehnician va introduce un cateter intravenos (IV) , cunoscut și sub numele de linie IV, într-o venă a mâinii sau a brațului. Vei fi mutată apoi în magnetul unității RMN și un set inițial de imagini va fi luat în timp ce vei rămâne nemișcată. Materialul de contrast este injectat în linia intravenoasă (IV) și sunt luate imagini suplimentare.

“Examinarea imagistică prin re­zo­nanță magnetică (RMN) a sânilor este o metodă utilă pentru evaluarea extensiei locale a unei leziuni mamare tumorale. Rezultatele RMN trebuie corelate cu examenul clinic și cu investigațiile imagistice anterioare (ecografia și mamografia).

Examenul RMN mamar include mai multe indicații, printre care: screeningul, evaluarea preoperatorie a extensiei unei leziuni neoplazice mamare, evidențierea invaziei fasciei profunde, evaluarea postoperatorie a neoplasmului mamar, a răspunsului la chimioterapie şi stabilirea tipului de proceduri intervenționale.”, susține Dr. Raluca Burlacu.

Care sunt beneficiile și riscurile fiecărui tip de investigație pentru screeningul de cancer mamar?

cancer de san investigatii medicale

Beneficiile și riscurile mamografiei

Beneficii

  • Mamografia crește capacitatea medicului de a detecta tumorile mici
  • Cu cât nodulii canceroși sunt mai mici, cu atât pacienta are mai multe opțiuni de tratament.
  • Utilizarea mamografiei de screening crește nivelul de depistare a micilor creșteri anormale de țesut limitate la canalele de lapte din sân, numite carcinom ductal in situ (DCIS). Aceste tumori precoce dăunează rar pacientelor dacă sunt îndepărtate în acest stadiu, iar mamografia este singura metodă dovedită pentru a detecta în mod fiabil aceste tumori. De asemenea, mamografia este utilă pentru depistarea tuturor tipurilor de cancer mamar, inclusiv cancerul ductal invaziv și cancerul lobular invaziv.
  • S-a demonstrat că mamografia scade numărul deceselor cauzate de cancerul de sân atunci când este utilizată pentru screening.
  • Nicio radiație nu rămâne în corpul pacientei după o examinare mamografică cu raze X.

Riscuri

  • Există întotdeauna o mică șansă de a dezvolta cancer din cauza expunerii excesive la radiații pe parcursul vieții. Cu toate acestea, cantitatea de radiații de la o mamografie este foarte mică, iar beneficiul unui diagnostic precis depășește cu mult riscul.
  • Doza eficientă de radiații pentru această procedură poate varia de la caz la caz
  • Există riscul ca mamografia să dea rezultate fals pozitive. Între 5 și 15% din mamografiile de screening necesită mai multe teste, cum ar fi mamografii suplimentare sau ecografii. Majoritatea acestor teste se dovedesc a fi normale. Dacă există o constatare anormală,  poate fi necesară efectuarea unei monitorizări a pacientei sau, mai rar, a unei biopsii.
  • Pe baza unor studii statistice privind incidența cancerului în timp, unii cercetători au sugerat că screening-ul cancerului mamar identifică atât bolile care pun viața în pericol, cât și bolile care nu ar fi provocat niciodată simptome în timpul vieții pacientei, fenomen numit supradiagnostic.

Supradiagnosticul cancerului de sân este probabil foarte mic. Oamenii de știință lucrează la metode de clasificare a celulelor anormale în funcție de potențialul lor de a provoca rău; cu toate acestea, în acest moment, medicii nu au nicio modalitate de a distinge celulele canceroase care nu pun viața în pericol de cele care vor provoca o boală avansată.

  • Femeile ar trebui să-și informeze întotdeauna medicul dacă există vreo posibilitate ca acestea să fie însărcinate.

Beneficiile și riscurile ecografiei de sân

Beneficii

  • Ecografia este neinvazivă (nu se utilizează ace sau injecții).
  • Ocazional, un examen ecografic poate fi temporar inconfortabil, dar nu este aproape niciodată dureros.
  • Ecografia este disponibilă pe scară largă, ușor de utilizat și mai puțin costisitoare decât alte metode de imagistică.
  • Imagistica cu ultrasunete este extrem de sigură și nu utilizează radiații ionizante.
  • Ecografia mamară poate oferi o imagine clară a țesuturilor moi care nu sunt foarte vizibile pe imaginile obținute cu raze X.
  • Imagistica cu ultrasunete poate ajuta la detectarea leziunilor la femeile cu sânii denși care ar putea să nu fie vizibile pe mamografie.

Riscuri

Pentru ecografiile standard de diagnostic, nu se cunosc efecte nocive asupra pacienților. Interpretarea unei ecografii mamare poate duce la proceduri suplimentare, cum ar fi ecografia de monitorizare și/sau aspirație sau biopsie. Multe dintre zonele considerate a fi îngrijorătoare în urma unei ecografii mamare se dovedesc a fi necanceroase (benigne).

Beneficiile și riscurile RMN-ului mamar

Beneficii

  • RMN-ul este o tehnică imagistică neinvazivă care nu implică expunerea la radiații ionizante.
  • Rezonanța Magnetică Nucleară s-a dovedit valoroasă în detectarea cancerului mamar și a cancerelor care nu sunt vizibile la mamografie sau la ecografie.
  • Capacitatea RMN-ului de a detecta cancerul de sân nu pare să fie compromisă de densitatea sânilor.
  • RMN-ul complementar la mamografie s-a dovedit a fi util în evaluarea femeilor cu risc crescut de cancer la sân.
  • Dacă o leziune suspectă este observată numai prin RMN, acesta poate oferi îndrumări pentru biopsie.

Riscuri

  • Multe anomalii potențiale observate la RMN se dovedesc a fi benigne (fals pozitive).
  • RMN-ul nu prezintă aproape niciun risc pentru pacientul obișnuit atunci când sunt respectate regulile de siguranță adecvate.
  • Deși câmpul magnetic puternic nu este dăunător în sine, dispozitivele medicale implantate care conțin metal pot funcționa defectuos sau pot cauza probleme în timpul unui examen RMN.
  • Există un risc foarte mic de reacție alergică dacă este injectată o substanță de contrast. Astfel de reacții sunt de obicei ușoare și ușor de controlat prin medicamente antialergice.
  • Fibroza sistemică nefrogenă este în prezent o complicație recunoscută, dar rară, a RMN-ului, care se crede că este cauzată de injectarea de doze mari de substanță de contrast cu gadoliniu la pacienții cu funcție renală foarte slabă.
  • Producătorii de contrast intravenos recomandă mamelor să nu-și alăpteze bebelușii timp de 24-48 de ore după administrarea substanței de contrast.

Ce se întâmplă dacă se depistează ceva anormal în timpul examenului de screening?

diagnosticul cancerului mamar

Nodulii sau alte anomalii identificate la nivelul sânului sunt adesea detectate prin teste de screening. Cu toate acestea, nu este întotdeauna posibil ca în urma acestor teste imagistice să se precizeze dacă o constatare este benignă sau canceroasă. Pentru a determina dacă există un cancer prezent, medicul îți poate recomanda efectuarea unuia sau mai multor dintre următoarele teste imagistice:

  • mamografie de diagnostic
  • ecografie mamară
  • RMN mamar

Dacă o constatare se dovedește a fi benignă prin apariția ei la aceste examene, este posibil să nu fie nevoie să iei măsuri suplimentare. Dacă aceste teste nu arată clar că descoperirea este benignă, poate fi necesară o biopsie. Într-o biopsie, o cantitate mică de țesut este îndepărtată sub anestezie locală, astfel încât să poată fi examinată într-un laborator. Una dintre următoarele proceduri ghidate de imagini este utilizată în timpul unei biopsii de sân:

  • Biopsia mamară ghidată cu ultrasunete folosește ecografia pentru a vizualiza un nodul de sân. Folosind imagini cu ultrasunete în timp real, un radiolog va avansa un ac la locul anomaliei și va îndepărta o parte de țesut pentru evaluare la microscop. Procedura de biopsie este de obicei rapidă, dar poate dura câteva zile înainte ca analiza finală a țesuturilor (raportul de patologie) să fie gata.
  • Biopsia stereotactică (ghidată cu raze X) produce imagini ale sânului în diferite unghiuri cu un aparat digital de mamografie cu raze X. Folosind aceste imagini, un computer calculează apoi locația exactă a anomaliei în sân. Un radiolog va avansa un ac la locul anomaliei și va preleva mostre de țesut pentru o evaluare ulterioară.
  • Biopsia de sân ghidată de RMN produce imagini ale sânului cu un aparat RMN care ajută, de asemenea, radiologul să ghideze un ac către locul anomaliei pentru a îndepărta o probă de țesut.

Un specialist în anatomie patologică examinează specimenul de țesut îndepărtat și pune un diagnostic final. În funcție de unitate, radiologul sau medicul specialist îți va împărtăși rezultatele.

Autoexaminarea sânilor

autoexaminarea sanilor in cancerul la san

Autoexaminarea regulată a sânilor poate fi o modalitate importantă de a depista un cancer mamar timpuriu, când este mai probabil să fie tratat cu succes.

Deși nu există niciun test care să poată depista precoce toate tipurile de cancer de sân, majoritatea medicilor consideră că efectuarea autoexaminării sânilor în combinație cu alte metode de screening mamar poate crește șansele de a identifica din timp orice semn al cancerului mamar.

De-a lungul anilor, a existat o dezbatere cu privire la importanța autoexaminării mamare în depistarea precoce a cancerului de sân și creșterea probabilității de supraviețuire. De exemplu, un studiu din 2008 pe aproape 400.000 de femei din Rusia și China a raportat că autoexaminarea sânilor nu are un impact semnificativ asupra ratelor de supraviețuire a cancerului mamar și poate provoca chiar prejudicii prin efectuarea de biopsii inutile (prelevarea și examinarea țesuturilor suspecte).

Din cauza incertitudinii continue provocate de acest studiu, Societatea Americană de Cancer nu mai recomandă autoexaminarea sânilor ca instrument de screening pentru femeile cu un risc mediu de cancer de sân.

Cu toate acestea, la nivel mondial, foarte mulți medici încă mai consideră că autoexaminarea sânilor este un instrument de screening util și important, mai ales atunci când este efectuat în combinație cu examene fizice regulate de către un medic, mamografie și, în unele cazuri, ecografie și/sau RMN.

Fiecare dintre aceste instrumente de screening funcționează într-un mod diferit și are puncte forte și puncte slabe. Autoexaminarea sânilor este un instrument facil, fără costuri, pe care îl poți folosi în mod regulat și la orice vârstă.

Cum să faci autoexaminarea sânilor în 5 pași

autoexaminarea sanilor in 5 pasi

Pasul 1

Începe prin a-ți analiza sânii în oglindă cu umerii drepti și brațele pe șolduri. Iată ce ar trebui să observi cu atenție:

  • Dacă dimensiunea, forma și culoarea sânilor sunt unele obișnuite
  • Daca sânii sunt uniformi, fără distorsiuni sau umflături vizibile

Dacă observi oricare dintre următoarele modificări, adu-le la cunoștința medicului tău:

  • Gropițe, încrețire sau bombare a pielii
  • Un mamelon care și-a schimbat poziția sau un mamelon inversat (împins în interior)
  • Roșeață, durere, erupție cutanată sau inflamație

Pasul 2

Ridică brațele și caută aceleași semne de la Pasul 1.

Pasul 3

Rămâi în fața oglinzii și caută orice semne de lichid care iese dintr-unul sau din ambele mameloane (acesta poate fi un lichid apos, lăptos, galben sau poate avea urme de sânge).

Pasul 4

În timpul acestui pas, palpează-ți sânii în timp ce stai culcată, folosind mâna dreaptă pentru a-ți atinge sânul stâng și apoi mâna stângă pentru a-ți atinge sânul drept. Mișcarea trebuie sa fie una circulară, iar atingerea trebuie să fie fermă și netedă, folosind primele degete ale mâinii, care trebuie ținute întinse și apropiate. Acoperă întregul sân de sus în jos, dintr-o parte în alta - de la claviculă până la partea de sus a abdomenului și de la axilă până la decolteu.

Urmează o mișcare ordonată pentru a te asigura că acoperi intregal sânul. Poți începe de la mamelon, deplasând degetele în cercuri din ce în ce mai mari până ajungi la marginea exterioară a sânului. De asemenea, poți mișca degetele în sus și în jos pe verticală. Această abordare în sus și în jos pare să funcționeze cel mai bine pentru majoritatea femeilor.

Asigură-te că simți tot țesutul, din față până în spatele sânilor. Pentru pielea și țesutul de sub sâni, aplică o presiune ușoară. Folosește o presiune medie pentru țesutul din mijlocul sânilor și o presiune fermă pentru țesutul profund din spate. Când ai ajuns la țesutul profund, ar trebui să poți simți că atingi cutia toracică.

Pasul 5

Ultimul pas presupune atingerea sânilor în timp ce stai în picioare sau așezată pe un scaun. Multe femei consideră că cel mai simplu mod de a-și simți sânii este atunci când pielea lor este umedă și alunecoasă, așa că le place să parcurgă acest pas sub duș. Acoperă-ți întreg sânul, folosind aceleași mișcări ale mâinii descrise la Pasul 4.

Cum poți reduce riscul de cancer mamar prin adoptarea unui stil de viață sănătos?

reducerea riscului de cancer mamar prin stil de viata sanatos

Pe lângă autoexaminarea sânilor şi prezenţa la medic pentru efectuarea preventivă a investigațiilor imagistice de screening, studiile au arătat că schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de cancer mamar chiar și la femeile cu risc ridicat. Iată câteva recomandări în acest sens:

Limitează consumul de alcool. Cu cât consumi mai mult alcool, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta cancer la sân. Potrivit cercetărilor privind efectul alcoolului asupra riscului de cancer mamar, recomandarea generală este să te limitezi la mai puțin de o băutură pe zi, deoarece chiar și cantități mici de alcool sporesc riscul.

Nu fuma. Dovezile sugerează o legătură între fumat și riscul de cancer la sân, mai ales în rândul femeilor aflate la pre-menopauză. În plus, unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru sănătatea ta generală este să nu fumezi.

Controlează-ți greutatea. Supraponderalitatea sau obezitatea crește riscul de cancer mamar. Acest lucru este cu atât mai adevărat dacă obezitatea apare mai târziu în viață, mai ales după instalarea menopauzei.

Mănâncă sănătos. O alimentație sănătoasă poate reduce riscul anumitor tipuri de cancer, precum și de diabet, boli cardiovasculare și atac vascular-cerebral. De exemplu, femeile care urmează o dietă mediteraneană care include ulei de măsline extravirgin și amestecuri de nuci au un risc mai redus de cancer mamar. Dieta mediteraneană se bazează în principal pe alimente de origine vegetală, precum fructe și legume, cereale integrale, leguminoase și nuci. Persoanele care urmează această dietă aleg grăsimile sănătoase, precum uleiul de măsline în locul untului și peștele în locul cărnii roșii.

Fă mișcare. Activitatea fizică te poate ajuta să menții o greutate sănătoasă, prevenind astfel cancerul la sân. Pentru majoritatea adulților sănătoși, se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată sau 75 de minute de activitate aerobică intensă pe săptămână, precum și antrenamente de forță cel puțin de două ori pe săptămână.

Rolul activității fizice în lupta cu cancerul la sân

rolul activitatii fizice in prevenirea cancerului de san

De ce activitatea fizică joacă un rol major în lupta cu cancerul mamar?

“Știu că ar trebui să fac sport, însă sunt pur și simplu prea obosită”. Acesta este argumentul pe care multe dintre pacientele care suferă de o afecțiune precum cancerul de sân îl menționează foarte des.

Până la 90% dintre pacientele cu cancer mamar raportează un anumit grad de oboseală. Această extenuare este normală, având în vedere cât de mult luptă corpul pentru a se vindeca. Extenuarea poate avea cauze fizice, printre care intervenția chirurgicală, chimioterapia sau radioterapia, dar poate avea și cauze emoționale, precum stresul și îngrijorarea.

Însă, oricare ar fi motivul, activitatea fizică poate juca un rol major în lupta cu cancerul la sân.

Activitatea fizică îți oferă mai multă energie

Activitatea fizică, sub orice formă, alimentează mușchii cu oxigen. Acest lucru este adevărat, fie că exercițiile sunt aerobice (ducând la creșterea pulsului o perioadă prelungită de timp), anaerobe (presupunând ridicarea de greutăți) sau izometrice (constând în mișcări de stretching, yoga, exerciții de respirație etc).

Toate aceste exerciții contribuie la eliminarea reziduurilor din organism, deoarece aduc oxigen proaspăt și nutrienți, circulația fiind esențială pentru sănătatea țesuturilor.

Evitarea factorilor de risc ai cancerului mamar

cancer mamar evitarea factorilor de risc

Orice lucru care poate crește șansa de a dezvolta cancer se numește factor de risc, iar cele care reduc riscurile se numesc factori de protecție. Deși unii factori de risc, precum cei genetici, nu pot fi evitați, evitarea unora dintre aceștia, cum ar fi, spre exemplu, consumul de alcool, poate ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer.

Principalii factorii de risc ai cancerului mamar sunt:

  • Vârsta înaintată
  • Un istoric personal de cancer de sân sau boală benignă (necanceroasă) a sânului
  • Risc moștenit de cancer mamar
  • Țesut mamar dens
  • Istoricul reproductiv care duce la o expunere mai mare la estrogen
  • Terapie hormonală pentru simptomele menopauzei
  • Radioterapia la sân sau piept
  • Obezitatea
  • Consumul de alcool

Factorii de risc în cancerul la sân pot fi împărțiți in trei mari categorii:

  • factori interni (ce țin de fiecare persoană individual);
  • factori externi sau de mediu;
  • factori genetici.

Factorii interni

factorii de risc interni in cancerul mamar

Vârsta

Structura sânului se modifică în timp, însă afecțiunile mamare pot apărea oricând. Studiile clinice au dovedit că incidența cancerului mamar crește odată cu vârsta.

Țesut mamar mai dens

Femeile cu sânii foarte denși au un risc mai mare de cancer de sân decât femeile cu densitate scăzută a sânilor.

Creșterea densității sânilor este în unele cazuri o trăsătură moștenită, dar poate apărea și la femeile care nu au avut copii, au o primă sarcină la sfârșitul vieții, iau hormoni în postmenopauză sau consumă alcool.

Istoricul reproductiv care duce la o expunere mai mare la estrogen

Estrogenul este un hormon produs de organism care ajută organismul să dezvolte și să mențină caracteristicile sexuale feminine. Expunerea la estrogen pentru o perioadă lungă de timp poate crește riscul de cancer mamar. Nivelurile de estrogen sunt cele mai ridicate în anii în care femeia are menstruație.

Următorii factori de reproducere cresc durata de timp în care țesutul mamar al unei femei este expus la estrogen și pot crește riscul de cancer mamar:

  • Menstruația precoce: debutul menstruației înainte de vârsta de 12 ani crește numărul de ani în care țesutul mamar este expus la estrogen.
  • Debutul menopauzei la o vârstă mai înaintată: cu cât o femeie are mai mulți ani de menstruație, cu atât țesutul ei mamar este expus mai mult la estrogen.
  • Femeile care au născut primul copil la o vârstă mai înaintată sau nu au născut niciodată: sarcina scade numărul de cicluri menstruale ale unei femei pe parcursul vieții. Țesutul mamar este expus la mai mult estrogen pentru perioade mai lungi de timp la femeile care rămân însărcinate pentru prima dată după vârsta de 35 de ani sau care nu rămân niciodată însărcinate.

Obezitatea

Obezitatea crește riscul de apariție a cancerului mamar, în special la femeile aflate în postmenopauză care nu au folosit terapia de substituție hormonală.

Factorii externi sau de mediu

factorii de risc externi in cancerul mamar

Contraceptivele pe bază de hormoni

Vorbește cu medicul tău despre riscul apariției cancerului mamar în legătură cu utilizarea hormonilor, mai ales dacă există în familia ta un istoric familial.

Contraceptivele hormonale conțin estrogen sau estrogen și progestativ. Unele studii au arătat că femeile care folosesc contraceptive hormonale pot avea o ușoară creștere a riscului de cancer mamar. Pe de altă parte, alte studii nu au arătat un risc crescut de cancer de sân la femeile care utilizează contraceptive hormonale.

Într-un studiu, riscul de cancer de sân a crescut ușor cu cât o femeie a folosit mai mult timp contraceptive hormonale. Un alt studiu a relevat o ușoară scădere a riscului în timp, atunci când femeile au încetat să mai folosească contraceptive pe bază de hormoni.

Sunt necesare mai multe studii pentru a afla dacă contraceptivele hormonale afectează riscul unei femei de a face cancer mamar.

Terapie hormonală pentru simptomele menopauzei

Hormonii, cum ar fi estrogenul și progesteronul, pot fi sintetizați sub formă de pastile. Estrogenul și progestinul pot fi administrați pentru a înlocui estrogenul care nu mai este produs de ovare la femeile aflate în postmenopauză sau la femeile cărora li s-au îndepărtat ovarele. Aceasta se numește terapie de substituție hormonală (HRT) sau terapie hormonală (HT).

Femeile care fac doar terapie hormonală de menopauză cu estrogeni (MHT) au un risc mai mare de cancer mamar. Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile care au început doar cu estrogen MHT aproape de momentul menopauzei.

Radioterapia la sân sau piept

Radioterapia toracică pentru tratamentul cancerului crește riscul de cancer mamar, la 10 ani după tratament. Riscul de cancer de sân depinde de doza de radiații și de vârsta la care se administrează. Riscul este cel mai mare dacă tratamentul cu radiații a fost utilizat în timpul pubertății, când se formează sânii.

Radioterapia pentru tratarea cancerului la un sân nu pare să crească riscul de cancer la celălalt sân.

Pentru femeile care au moștenit modificări ale genelor BRCA1 și BRCA2, expunerea la radiații, cum ar fi cea de la radiografiile toracice, poate crește și mai mult riscul de cancer mamar, în special la femeile cărora li s-au efectuat radiografii înainte de vârsta de 20 de ani.

Fumatul și consumul de alcool

Fumatul și consumul de alcool cresc riscul de cancer mamar. Nivelul de risc crește proporțional cu cantitatea de alcool consumată.

Substanțe chimice în mediu

Oamenii de știință studiază dacă expunerea la substanțe chimice din mediu poate crește riscul unei femei de a face cancer mamar. Studiile de acest fel pot fi dificil de realizat și interpretat din mai multe motive:

  • Este greu de determinat substanțele chimice specifice la care oamenii au fost expuși în trecut. Pot dura zeci de ani de la o expunere potențială înainte să debuteze cancerul iar o persoană poate să nu fie conștientă sau să nu-și amintească expunerea trecută.
  • Chiar dacă într-un test de laborator o substanță chimică poate reieși ca fiind cancerigenă, acest lucru nu înseamnă neapărat că persoanele expuse la acea substanță chimică din mediu vor dezvolta cancer. O substanță chimică poate fi dovedită a fi cancerigenă atunci când este testată la niveluri ridicate în studii de laborator, dar nu la niveluri mai scăzute observate în mediu.
  • Substanțele chimice în sine sunt susceptibile să provoace doar o mică creștere a riscului și poate fi dificil de detectat această creștere în contextul celorlalți factori care pot influența riscul unei femei de a face cancer mamar

Aceste motive fac dificil de știut ce substanțe chimice pot crește riscul de cancer de sân. Sunt necesare mai multe studii pentru a afla dacă substanțele chimice din mediu afectează riscul unei femei de a face cancer mamar.

Lovituri la nivelul sânilor

În prezent nu există o legătură dovedită între o lovitură la sân și apariția unor afecțiuni grave. Totuși, nu ignora lovitura, iar în cazul în care aceasta nu se vindecă rapid, solicită părerea unui medic specialist.

Expunerea la soare

Evită expunerea la soare între orele 10:00 și 16:00. Aplică o cremă cu factor de protecție mai mare cu 20-30 de minute înainte de expunere și reaplică la intervale de 2-3 ore.

Factorii Genetici

cancer mamar factori genetici

Istoricul familial ar trebui să te facă mai atentă. Totuși, 70% dintre femeile diagnosticate cu cancer mamar nu au avut în familie un caz similar, de aceea screening-urile periodice sunt importante. Nu-ți neglija sănătatea, alege prevenția!

Risc moștenit de cancer de sân

Femeile cu antecedente familiale de cancer mamar la o rudă de gradul I (mamă, soră sau fiică) au un risc crescut de a dezvolta cancer.

Femeile care au moștenit modificări ale genelor BRCA1 și BRCA2 au un risc mai mare de a dezvolta cancer. Riscul de cancer de sân cauzat de modificări genetice moștenite depinde de tipul de mutație genetică, antecedentele familiale de cancer, precum și de alți factori.

Factorii de protecție pentru reducerea riscului de cancer mamar

cancer mamar factori de protectie

Istoricul reproductiv care duce la o expunere mai mică la estrogen

Istoricul reproductiv al unei femei poate afecta perioada de timp în care țesutul ei mamar este expus la estrogen. Debutul precoce al menstruației, debutul tardiv al menopauzei și vârsta mai înaintată la prima sarcină au fost legate de o creștere a expunerii la estrogeni și a riscului de cancer mamar. Următorii factori de reproducere scad perioada de timp în care țesutul mamar al unei femei este expus la estrogen și pot ajuta la prevenirea cancerului de sân:

  • Sarcina timpurie: Nivelurile de estrogen sunt mai scăzute în timpul sarcinii. Femeile care au o sarcină la termen înainte de 20 de ani au un risc mai mic de cancer mamar decât femeile care nu au avut copii sau care dau naștere primului copil după vârsta de 35 de ani.
  • Alăptarea: Nivelurile de estrogen pot rămâne mai scăzute în timp ce o femeie alăptează. Femeile care alăptează au un risc mai mic de cancer mamar decât femeile care au avut copii, dar nu au alăptat.

Terapia hormonală numai pe bază de estrogen după histerectomie

Terapia hormonală exclusiv pe bază de estrogen poate fi administrată femeilor care au suferit o histerectomie. La aceste femei, acest tip de terapie efectuată după menopauză poate scădea riscul de cancer mamar. Există un risc crescut de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare la femeile aflate în postmenopauză și care iau estrogen după o histerectomie.

Modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen

Tamoxifenul și raloxifenul aparțin familiei de medicamente numite modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM). SERM-urile acționează ca estrogenul asupra unor țesuturi din organism, dar blochează efectul estrogenului asupra altor țesuturi.

Tratamentul cu tamoxifen scade riscul de cancer mamar cu receptori de estrogen pozitiv (ER-pozitiv) și carcinom ductal in situ la femeile aflate în premenopauză și postmenopauză cu risc crescut. Tamoxifenul este, de asemenea, utilizat pentru a trata cancerul de sân metastatic și pentru a preveni reapariția cancerului după o intervenție chirurgicală de îndepărtare a tumorilor mamare.

Tratamentul cu raloxifen scade, de asemenea, riscul de cancer de sân la femeile aflate în postmenopauză. Cu oricare dintre aceste medicamente, riscul redus durează câțiva ani sau mai mult după oprirea tratamentului. S-au observat rate mai scăzute de fracturi osoase la pacientele care iau raloxifen.

Administrarea tamoxifenului crește riscul de bufeuri, cancer endometrial, accident vascular cerebral, cataractă și cheaguri de sânge (în special în plămâni și picioare). Riscul de a avea aceste probleme crește semnificativ la femeile cu vârsta de peste 50 de ani, comparativ cu femeile mai tinere. Femeile cu vârsta sub 50 de ani care prezintă un risc ridicat de cancer mamar pot beneficia cel mai mult de pe urma tratamentului cu tamoxifen.

Riscul de cancer endometrial durează 5 ani după oprirea tamoxifenului, dar riscul de cataractă sau cheaguri de sânge nu durează mult. Discută cu medicul tău despre riscurile și beneficiile luării acestui medicament.

Administrarea raloxifenului crește riscul apariției cheagurilor de sânge în plămâni și picioare, dar nu pare să crească riscul de cancer endometrial. La femeile aflate în postmenopauză cu osteoporoză (scăderea densității osoase), raloxifenul scade riscul de cancer mamar.

Nu se știe dacă raloxifenul ar avea același efect la femeile care nu au osteoporoză. Discută cu medicul tău despre riscurile și beneficiile luării acestui medicament.

Inhibitori și inactivatori de aromatază

Inhibitorii de aromatază (anastrozol, letrozol) și inactivatorii (exemestan) scad riscul de recidivă și de apariție a cancerului mamar la femeile care au antecedente de cancer de sân. Inhibitorii de aromatază scad, de asemenea, riscul de cancer la sân la femeile cu următoarele afecțiuni:

  • Femeile aflate în postmenopauză cu antecedente personale de cancer mamar.
  • Femeile fără antecedente personale de cancer de sân care au peste 60 de ani, au antecedente de carcinom ductal in situ cu mastectomie sau au un risc ridicat de cancer, pe baza evaluării după modelul Gail, un instrument utilizat pentru a estima riscul de apariție a acestui tip de cancer.

La femeile cu risc crescut de cancer mamar, administrarea de inhibitori de aromatază scade cantitatea de estrogen produsă de organism. Înainte de menopauză, estrogenul este produs de ovare și alte țesuturi din corpul unei femei, inclusiv creierul, țesutul adipos și pielea.

După menopauză, ovarele nu mai produc estrogen, dar celelalte țesuturi continuă să o facă. Inhibitorii de aromatază blochează acțiunea acestei enzime, care este folosită pentru a produce tot estrogenul din organism.

Reacțiile adverse posibile ale administrării de inhibitori de aromatază includ dureri musculare și articulare, osteoporoză, bufeuri și senzație de oboseală.

Mastectomie profilactică sau de reducere a riscurilor

Unele femei care au un risc crescut de cancer mamar pot alege să facă o mastectomie profilactică sau de reducere a riscurilor (îndepărtarea unuia sau a ambilor sâni atunci când nu există semne de cancer). După operație, riscul de cancer de sân devine mult mai mic la aceste femei și majoritatea se simt mai puțin îngrijorate.

Unele femei diagnosticate cu cancer mamar pot decide să li se extirpe sânul sănătos în același timp în care sânul cu cancer este îndepărtat. Această intervenție se numește mastectomie profilactică contralaterală. Cu toate acestea, este foarte important să existe o evaluare a riscului de cancer și consiliere despre diferitele modalități de prevenire a cancerului de sân înainte de a lua orice decizie cu privire la intervenția chirurgicală.

Ablația ovariană

Ovarele produc cea mai mare parte din estrogenul produs de organism. Tratamentele care opresc sau scad cantitatea de estrogen produsă de ovare includ intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea ovarelor, radioterapie sau administrarea anumitor medicamente. Aceastea poartă denumirea de ablație ovariană.

Femeile aflate în premenopauză care au un risc ridicat de cancer mamar din cauza anumitor modificări ale genelor BRCA1 și BRCA2 pot alege să facă o ooforectomie care reduce riscul (eliminarea ambelor ovare atunci când nu există semne de cancer). Aceasta scade cantitatea de estrogen produsă de organism și scade riscul de cancer mamar.

Ooforectomia cu reducere a riscului scade, de asemenea, riscul de cancer de sân la femeile aflate în premenopauză cu risc mediu și la femeile cu risc crescut din cauza radiațiilor în piept.

Cu toate acestea, este foarte important să apelezi la medic pentru o evaluare a riscului de cancer și consiliere înainte de a lua această decizie. Scăderea bruscă a nivelului de estrogen poate provoca simptomele menopauzei să debuteze. Acestea includ bufeuri, probleme cu somnul, anxietate și depresie. Efectele pe termen lung includ scăderea apetitului sexual, uscăciunea vaginală și scăderea densității osoase.

Un stil de viață sănătos

Studiile au arătat că schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de cancer mamar chiar și la femeile cu risc ridicat. Fă mișcare in fiecare zi, nu fuma, nu consuma alcool în exces și adoptă o alimentație sănătoasă bazată pe fructe și legume.

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Pentru a-ți face o programare într-una din clinicile Affidea, sună la numărul 021 9338 sau completează formularul online.