Cardiologia este în legătura directă, bidirecțională, cu toate celelalte specialități medicale. Pacienții cu patologie din următoarele specialități pot prezenta afectare cardio-vasculară: Psihiatrie, Nefrologie, Pneumologie, Endocrinologie, Reumatologie, Oncologie, Hematologie, Gastroenterologie, Boli infecțioase, Neurologie, Diabet zaharat și boli de nutriție.
Deși interrelația dintre Cardiologie și Psihiatrie a fost pusă în evidență de multă vreme, prin multiple mecanisme, există totuși un mare gap între aceste specialități. Prezența afecțiunilor psihiatrice la pacienții cardiologici se însoțește de o scădere a calității vieții, de ineficiența parțială a medicației, de creșterea spitalizărilor și de costuri crescute ale serviciilor de sănătate. Pe de altă parte, prezența patologiei cardiace la pacienții cu afecțiuni psihiatrice se însoțește de morbi-mortalitate considerabil crescută.
Pacientii cu: depresie, anxietate, ADHD, tulburări de panică, privare cronică de somn, consum excesiv de alcool sau de droguri ilicite, tulburări alimentare de orice tip, cu sau fără medicație, pot prezenta afectări ale diferitor structuri cardiace, în diverse grade, atât acute cât și cronice.
Mai slab e mai bine. Mult mai slab nu e nici mai bine, nici mai sănătos.
Anorexia nervoasă – o realitate
Înapoi în istorie. Date despre anorexia nervoasă se regăsesc încă din perioada Helenistică (între 323 Î.H. și 31 Î.H.), constând în practici religioase de înfometare, și continuă până în perioada medievală. Primele însemnări medicale legate de anorexie sunt cele ale doctorului Richard Morton, în anul 1689. Cu toate acestea, patologia este recunoscută pe larg abia în secolul XIX. În anul 1873, Sir William Gull, unul dintre medicii personali ai Reginei Victoria, publică date mai amănunțite și sugestii de tratament referitoare la această patologie. De asemenea, tot el este și cel care stabilește termenul de anorexie nervoasă, cu origini în limba greacă: an: negare și orexis: apetit, care s-ar traduce ca absența apetitului de cauză nervoasă. În anul 1978 Hilde Brunch publică o carte care atrage atenția asupra anorexiei nervoase și a complicațiilor acestei afecțiuni: „Cușca de aur: enigma anorexiei nervoase”.
Realitatea din zilele noastre
Tulburările alimentare de orice tip pot determina afectarea cardio-vasculară, inclusiv patologie cu prognostic vital.
Complicațiile cardio-vasculare ale tulburărilor alimentare sunt frecvente și se însoțesc de morbi-mortalitate crescută, indiferent de tipul de tulburare de alimentație. Fie că este vorba despre pacienți cu anorexie, cu bulimie, cu supraalimentație compulsivă sau cu alimentație în salturi (binge eating), complicațiile cardio-vasculare sunt des întâlnite, ele fiind însa diferite în funcție de tipul afecțiunii de bază. În întreaga lume este estimat un număr de peste 70 de milioane de persoane care suferă de tulburări alimentare. Dintre toate tipurile acestor afecțiuni, anorexia nervoasă este cea mai frecventă și cea mai studiată.
Înca din anul 2018, datele statistice globale arată că anorexia nervoasă este a treia boală cronică a adolescenților, având cel mai rezervat prognostic și cea mai mare mortalitate dintre toate afecțiunile psihiatrice. Recente studii de epidemiologie a anorexiei arată o incidență de 8-13/100000 pe an și o prevalență de 0. 3-3%, care este în creștere. Se demonstrează afectarea femeilor mai mult decât a bărbaților, în special a adolescentelor, cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. De foarte multe ori această afecțiune este subdiagnosticată, mai ales în cazul bărbaților. Prezentările acestor pacienți sunt tardive, iar rata de recuperare este în jur de 33%.
În ceea ce privește rata de mortalitate, anorexia nervoasă are cel mai mare procent dintre toate bolile psihiatrice si depășește, de asemenea, alte boli grave ale adolescentului, cum ar fi astmul, diabetul zaharat tip I (anorexia nervoasă – rată de mortalitate = 11.5%). De fapt, mortalitatea în cazul anorexiei nervoase este de 12 ori mai mare decât a populației în general.
Diagnosticul se bazează pe un indice de masă corporala sub 17.5 kg/m2 suprafață corporală, pe semne și simptome specifice și pe excluderea altor afecțiuni care pot duce la scădere ponderală, cum ar fi infecția HIV, neoplaziile, diabetul dezechilibrat, tuberculoza pulmonară, hipertiroidie, sindroame de malabsorbție. Atât diagnosticul, cât și managementul acestei patologii implică echipe multidisciplinare, cu prezența obligatorie a medicului psihiatru, a unui nutriționist și, de cele mai multe ori, a unui medic cardiolog.
Complicațiile apar la peste 50% dintre pacienți și se datorează restricției calorice, scăderii în greutate și/sau sindromului de realimentare. Pacienții pot avea afectare cardio-vasculară, pulmonară, hepatică, gastro-intestinală, neurologică, metabolică. Dintre toate complicațiile, implicarea aparatului cardio-vascular se însoțește de cel mai grav prognostic. Dacă inițial modificările sunt reversibile, ulterior ele devin ireversibile.
Modificările întâlnite pot fi structurale, însemnând atrofierea mușchiului inimii, cu scăderea masei ventriculare și a contractilității, afectare valvulară importantă, fibroză, afectare pericardică, sau funcționale, cu tulburări de ritm sau de conducere și hipotensiune arterială.
Deoarece tulburările alimentare și mai ales anorexia nervoasă presupun costuri crescute ale serviciilor de sănătate, au început să se realizezeze studii extensive și metaanalize pe aceste studii, atât pentru prevenție, cât și pentru optimizarea tratamentului acestor afecțiuni, cu scopul reducerii morbi-mortalității, cât și scăderii costurilor serviciilor de sănătate.
Preocuparea permanentă a Clinicilor Affidea pentru asigurarea unor servicii medicale de cea mai înaltă calitate se regăsește în elaborarea de materiale informative atât pentru pacienți cât și pentru întregul corp medical, în campanii educaționale desfășurate în școli, precum și în acțiuni medicale extinse de diagnostic și tratament.
Dr. Irina Calangea
Medic primar cardiologie, Doctor în științe medicale
Leading Expert in Cardiology
Clinicile Affidea România
29 septembrie 2025