Cataracta: simptome, factori de risc și prevenire

January 15, 2026

Cataracta: cum îți afectează viața și ce poți face pentru a preveni evoluția bolii

Ochii sunt fereastra prin care descoperim lumea din jurul nostru, iar o vedere clară și sănătoasă este esențială pentru calitatea vieții. Totuși, odată cu trecerea anilor, anumite afecțiuni oculare își pot face simțită prezența, iar cataracta este una dintre cele mai frecvente. Această boală insidioasă evoluează lent, afectând treptat claritatea vederii și reducând capacitatea de a desfășura activități cotidiene. De la dificultăți în a citi sau a conduce noaptea până la perceperea estompată a culorilor, cataracta poate influența semnificativ viața de zi cu zi.

Într-o lume în care ne bazăm constant pe simțurile noastre pentru a interacționa cu tehnologia, natura sau oamenii dragi, pierderea progresivă a vederii poate fi descurajantă și limitativă. Cataracta nu afectează doar vârstnicii, ci poate apărea și la persoanele tinere din cauza unor factori precum traumatismele oculare, expunerea excesivă la radiații UV sau anumite boli cronice. De aceea, conștientizarea importanței prevenției și diagnosticării timpurii este vitală.

În acest articol, vei descoperi ce este cataracta, care sunt principalele simptome și cauzele apariției sale, dar și care sunt factorii de risc ce pot accelera evoluția bolii. Vom explora metodele moderne de diagnostic și opțiunile eficiente de tratament disponibile astăzi, precum și pașii esențiali pentru prevenirea sau întârzierea apariției cataractei. Fie că îți dorești să înțelegi mai bine această afecțiune sau să afli cum îți poți proteja vederea, informațiile prezentate îți vor oferi o perspectivă clară și practică asupra modului în care poți avea grijă de sănătatea ochilor tăi.

Îngrijirea ochilor nu ar trebui să fie o prioritate doar atunci când apar probleme, ci o parte integrantă a unui stil de viață sănătos. Să pornim împreună în această călătorie de informare și prevenție, pentru ca privirea ta să rămână limpede și luminoasă pentru cât mai mult timp.

Ce este cataracta?

Cataracta este o afecțiune oculară frecventă, caracterizată prin opacifierea progresivă a cristalinului – lentila naturală a ochiului care are rolul de a focaliza lumina pe retină pentru o vedere clară. În mod normal, cristalinul este complet transparent, permițând luminii să pătrundă nestingherit către retină. Însă, atunci când cristalinul începe să devină opac, lumina nu mai este transmisă corespunzător, ceea ce determină estomparea imaginii și scăderea clarității vederii. Persoanele afectate de cataractă pot observa că vederea devine încețoșată, culorile par mai șterse, iar sensibilitatea la lumină crește. De asemenea, pot apărea dificultăți în vederea pe timp de noapte și necesitatea unor surse de lumină mai puternice pentru citit sau alte activități care solicită vederea de aproape.

Această boală este strâns asociată cu procesul natural de îmbătrânire, fiind frecvent întâlnită la persoanele de peste 60 de ani. Însă, cataracta nu este exclusiv o afecțiune a vârstei înaintate. Poate apărea și ca urmare a unor factori genetici, expunerii excesive la radiații ultraviolete, traumelor oculare sau a unor boli sistemice precum diabetul zaharat. De asemenea, utilizarea îndelungată a anumitor medicamente, în special corticosteroizi, poate contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni. Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt, de asemenea, factori de risc importanți care pot accelera procesul de opacifiere a cristalinului.

Cataracta evoluează lent și poate afecta unul sau ambii ochi, dar nu se răspândește de la un ochi la altul. În stadiile incipiente, simptomele pot fi gestionate prin ajustarea ochelarilor sau utilizarea unor lentile de contact speciale. Totuși, pe măsură ce boala avansează, aceste metode devin ineficiente, iar singura soluție eficientă este intervenția chirurgicală. Procedura standard constă în îndepărtarea cristalinului afectat și înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial, redând astfel pacientului o vedere clară și stabilă. Această intervenție este sigură, rapidă și are o rată ridicată de succes, fiind considerată una dintre cele mai eficiente soluții pentru restabilirea vederii afectate de cataractă.

Semne și simptome ale cataractei

Semnele și simptomele cataractei evoluează treptat, ceea ce face ca mulți pacienți să nu observe schimbările în stadiile incipiente ale bolii. Această progresie lentă poate duce la adaptarea inconștientă la pierderea treptată a vederii, motiv pentru care diagnosticarea timpurie este adesea întârziată. Pe măsură ce cataracta avansează, semnele devin tot mai evidente și încep să afecteze semnificativ calitatea vieții.

  • Vederea neclară sau încețoșată este unul dintre primele simptome care apare. Imaginea percepută poate deveni tulbure, asemănătoare cu privitul printr-un geam aburit sau murdar. Pe măsură ce opacifierea cristalinului progresează, claritatea imaginii se reduce, îngreunând activitățile de zi cu zi.
  • Sensibilitatea crescută la lumină  este un alt simptom frecvent întâlnit. Expunerea la lumină puternică sau la lumina soarelui poate deveni deranjantă, iar pacienții pot simți un disconfort accentuat în medii luminoase. De asemenea, farurile mașinilor din trafic pot cauza disconfort vizual pe timp de noapte.
  • O necesitate frecventă de a schimba dioptriile ochelarilor sau lentilelor de contact poate indica deteriorarea progresivă a vederii. Deși ajustarea dioptriilor poate ameliora temporar vederea, aceasta nu poate corecta problema de bază cauzată de cataractă.
  • Culorile devin mai estompate sau capătă o nuanță gălbuie, pierzându-și din intensitate și strălucire. Această modificare subtilă poate afecta percepția culorilor în activitățile zilnice, cum ar fi alegerea hainelor sau condusul autovehiculelor.
  • Un alt simptom deranjant este vederea dublă la un singur ochi (diplopie monoculară), care poate provoca disconfort și dificultăți în focalizarea obiectelor. Acest efect poate varia în intensitate, fiind mai pronunțat în anumite condiții de lumină.
  • Problemele cu vederea nocturnă sunt frecvente, ceea ce face ca activități precum condusul pe timp de noapte să devină periculoase. Drumurile slab iluminate sau farurile vehiculelor pot accentua dificultățile vizuale.
  • Apariția de halouri în jurul surselor de lumină, mai ales în timpul nopții. Aceste cercuri luminoase în jurul becurilor sau farurilor pot îngreuna vederea și pot cauza disconfort.

Toate aceste simptome, deși inițial subtile, pot ajunge să afecteze serios viața de zi cu zi. Activități obișnuite precum cititul, condusul, vizionarea unui film sau recunoașterea fețelor devin tot mai dificile. În fața acestor manifestări, consultul oftalmologic devine esențial pentru diagnosticarea timpurie și stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Cauze si factori de risc

Cataracta este rezultatul unui proces complex de degradare a cristalinului, lentila naturală a ochiului, esențială pentru focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Această afecțiune apare atunci când proteinele din cristalin își pierd structura normală și încep să se descompună, formând aglomerări care blochează trecerea luminii. În timp, aceste depozite proteice determină opacifierea lentilei și afectează claritatea vederii. Deși îmbătrânirea naturală este cea mai frecventă cauză a cataractei, există o serie de factori care pot accelera sau declanșa apariția acestei afecțiuni:

  • Îmbătrânirea naturală a ochiului este principalul factor de risc. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, structura proteică a cristalinului începe să se deterioreze în mod natural, ducând la pierderea transparenței și la formarea cataractei. Majoritatea persoanelor de peste 60 de ani prezintă un anumit grad de opacifiere a cristalinului, chiar dacă nu toate dezvoltă simptome severe.
  • Predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea cataractei. Dacă există antecedente familiale de cataractă, riscul de a dezvolta această boală crește semnificativ. Unele persoane se nasc cu o sensibilitate crescută la degradarea cristalinului, moștenind această predispoziție de la părinți.
  • Expunerea prelungită la radiații ultraviolete (UV) este un alt factor major. Lumina solară conține radiații UV care, în timp, pot deteriora structura cristalinului. Persoanele care petrec mult timp în aer liber fără protecție oculară corespunzătoare sunt mai predispuse la apariția cataractei.
  • Leziunile sau traumatismele oculare pot afecta integritatea cristalinului, ducând la opacifierea acestuia. Traumatismele directe la nivelul ochiului sau intervențiile chirurgicale pot declanșa formarea prematură a cataractei.
  • Diabetul zaharat este o boală metabolică ce afectează multiple organe, inclusiv ochii. Nivelurile ridicate de glucoză din sânge pot determina modificări ale compoziției chimice a cristalinului, favorizând apariția cataractei la vârste mai tinere.
  • Consumul excesiv de alcool și fumatul sunt factori de risc importanți. Substanțele toxice din alcool și tutun contribuie la stresul oxidativ și la deteriorarea celulelor oculare, accelerând procesul de degradare a proteinei din cristalin.
  • Utilizarea prelungită a medicamentelor corticosteroide este, de asemenea, asociată cu formarea cataractei. Aceste medicamente, utilizate pentru tratarea diverselor afecțiuni inflamatorii sau autoimune, pot provoca efecte secundare care includ opacifierea cristalinului.

Interacțiunea acestor factori determină modificări ireversibile în structura cristalinului, ducând la pierderea transparenței și la instalarea cataractei. Înțelegerea cauzelor și a factorilor de risc este esențială pentru prevenirea sau întârzierea apariției acestei afecțiuni. Adoptarea unui stil de viață sănătos, protecția ochilor împotriva razelor UV și monitorizarea afecțiunilor cronice pot contribui la menținerea sănătății oculare pe termen lung.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea cataractei presupune un consult oftalmologic complet și detaliat, care ajută la identificarea precoce a acestei afecțiuni și la stabilirea celui mai eficient plan de tratament. Procesul de diagnosticare implică mai multe teste și investigații specializate, menite să evalueze în profunzime sănătatea ochilor și să determine gradul de afectare a cristalinului.

  • Examinarea cu lampă cu fantă este una dintre cele mai utilizate metode pentru detectarea cataractei. Acest dispozitiv permite oftalmologului să observe în detaliu structurile interne ale ochiului, inclusiv corneea, irisul, cristalinul și camera anterioară. Prin iluminarea intensă și mărirea imaginii, medicul poate identifica eventualele opacifieri ale cristalinului și poate evalua severitatea acestora.
  • Testul acuității vizuale este o investigație esențială pentru măsurarea clarității vederii. Pacientul este rugat să citească litere sau simboluri de diferite dimensiuni de pe un panou situat la o anumită distanță. Acest test ajută la identificarea eventualelor scăderi ale acuității vizuale, care pot fi un indiciu al prezenței cataractei. Schimbările frecvente în dioptrii sau dificultatea de a vedea clar la distanță pot semnala necesitatea unor investigații suplimentare.
  • Examinarea fundului de ochi este o altă metodă importantă pentru detectarea cataractei și a altor afecțiuni oculare. Aceasta implică dilatarea pupilelor cu ajutorul unor picături speciale, permițând oftalmologului să examineze retina, nervul optic și vasele de sânge. Prin această examinare, medicul poate observa modificările structurale ale cristalinului și poate exclude alte boli oculare care ar putea afecta vederea.
  • Tonometrul este un dispozitiv folosit pentru măsurarea presiunii intraoculare. Deși nu este direct legat de diagnosticarea cataractei, acest test este important pentru a exclude prezența glaucomului sau a altor afecțiuni care pot coexista cu cataracta. Menținerea unei presiuni intraoculare normale este esențială pentru sănătatea ochilor și pentru prevenirea complicațiilor.
  • În unele cazuri, medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare, cum ar fi topografia corneană sau biometria oculară, pentru a obține informații detaliate despre forma și dimensiunea ochiului. Aceste teste sunt utile mai ales în pregătirea pentru intervenția chirurgicală de înlocuire a cristalinului.

Toate aceste metode de diagnostic sunt esențiale pentru identificarea timpurie a cataractei și pentru monitorizarea evoluției acesteia. Un diagnostic corect și precoce permite stabilirea unui plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient. Consultul oftalmologic regulat, mai ales după vârsta de 40 de ani, este recomandat pentru prevenirea și gestionarea eficientă a problemelor de vedere, inclusiv a cataractei.

Tratamentul cataractei

Tratamentul cataractei este adaptat în funcție de stadiul evoluției bolii și de gradul în care aceasta afectează calitatea vieții pacientului. În fazele incipiente, când simptomele sunt ușoare și vederea este afectată minim, nu este necesară intervenția chirurgicală imediată. În aceste cazuri, oftalmologul poate recomanda măsuri simple pentru gestionarea disconfortului vizual și menținerea unei vederi funcționale.

Printre soluțiile non-invazive se numără modificarea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact, adaptată nevoilor actuale ale pacientului. Pe măsură ce cataracta progresează, dioptriile pot necesita ajustări mai frecvente pentru a compensa scăderea clarității vizuale. De asemenea, utilizarea unor ochelari de soare cu protecție UV este esențială pentru reducerea expunerii la radiațiile ultraviolete, care pot accelera opacifierea cristalinului și pot agrava simptomele.

Iluminarea adecvată a spațiului de lucru sau lectură este o altă măsură practică. O lumină mai puternică și bine direcționată poate îmbunătăți confortul vizual în timpul cititului sau al altor activități care necesită vedere clară de aproape. De asemenea, se pot folosi lentile antireflex și lămpi cu lumină caldă pentru a reduce disconfortul provocat de strălucirea excesivă.

Totuși, pe măsură ce cataracta avansează și începe să afecteze semnificativ activitățile zilnice, precum condusul, cititul sau recunoașterea fețelor, intervenția chirurgicală devine singura opțiune eficientă de tratament. Operația de cataractă constă în îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea acestuia cu o lentilă intraoculară artificială. Această lentilă transparentă preia funcția cristalinului natural și restabilește claritatea vederii.

Intervenția chirurgicală este considerată una dintre cele mai sigure și eficiente proceduri medicale, având o rată de succes extrem de ridicată. Operația se realizează, de obicei, sub anestezie locală, fiind o procedură minim invazivă și nedureroasă. Majoritatea pacienților pot pleca acasă în aceeași zi, iar recuperarea este rapidă, cu un disconfort minim. În plus, tehnologiile moderne permit personalizarea lentilelor intraoculare, astfel încât pacienții pot beneficia de corectarea altor probleme de vedere, cum ar fi miopia, hipermetropia sau astigmatismul.

După intervenție, este important ca pacienții să urmeze indicațiile postoperatorii oferite de medic pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura o recuperare optimă. În cele mai multe cazuri, pacienții observă o îmbunătățire semnificativă a vederii la câteva zile după operație, iar vederea continuă să se stabilizeze pe parcursul câtorva săptămâni.

Astfel, indiferent de stadiul cataractei, tratamentul personalizat și monitorizarea atentă pot contribui la menținerea unei vederi clare și la îmbunătățirea calității vieții.

Cum poate fi prevenită cataracta?

Deși cataracta este adesea o consecință naturală a procesului de îmbătrânire, apariția și progresia acesteia pot fi întârziate prin adoptarea unui stil de viață sănătos și a unor măsuri preventive adecvate. Prevenția nu garantează evitarea completă a cataractei, dar poate contribui semnificativ la menținerea sănătății ochilor pe termen lung și la reducerea riscului de opacifiere a cristalinului.

  • Protecția oculară împotriva radiațiilor ultraviolete (UV) este esențială pentru prevenirea deteriorării cristalinului. Expunerea îndelungată la razele UV accelerează procesul de îmbătrânire a ochiului și crește riscul de formare a cataractei. Purtați ochelari de soare cu protecție UV 100% ori de câte ori vă expuneți la soare și folosiți pălării cu boruri largi pentru a proteja suplimentar ochii. Această măsură este vitală mai ales în zilele însorite sau în zonele cu reflexie puternică a luminii, precum plajele sau zonele montane.
  • Renunțarea la fumat este un alt aspect esențial în prevenirea cataractei. Substanțele chimice toxice din fumul de țigară contribuie la stresul oxidativ și la deteriorarea celulară, afectând direct sănătatea cristalinului. Fumatul dublează riscul de apariție a cataractei, iar renunțarea la acest obicei poate încetini semnificativ procesul de degradare a ochilor.
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate joacă un rol crucial în protejarea vederii. Consumul de alimente bogate în antioxidanți, precum fructele și legumele proaspete, ajută la neutralizarea radicalilor liberi care pot deteriora celulele oculare. Nutrienți esențiali precum vitaminele C și E, luteina și zeaxantina contribuie la menținerea sănătății cristalinului. Alimente precum spanacul, broccoli, morcovii, citricele, nucile și peștele gras sunt benefice pentru sănătatea ochilor.
  • Gestionarea bolilor cronice este la fel de importantă. Afecțiuni precum diabetul zaharat și hipertensiunea arterială pot accelera formarea cataractei dacă nu sunt ținute sub control. Monitorizarea atentă a glicemiei și a tensiunii arteriale, alături de respectarea tratamentului prescris de medic, ajută la prevenirea complicațiilor oculare.
  • Evitarea expunerii excesive la lumină puternică, cum ar fi lumina artificială intensă sau lumina directă a soarelui, poate preveni stresul suplimentar asupra ochilor. Utilizarea unor surse de lumină blândă în spațiile interioare și ajustarea ecranelor dispozitivelor digitale pentru a reduce strălucirea sunt măsuri simple, dar eficiente.
  • Consultul oftalmologic regulat este esențial pentru detectarea timpurie a semnelor de cataractă sau a altor afecțiuni oculare. Examinările periodice, recomandate o dată la doi ani sau mai des în cazul persoanelor cu factori de risc, permit identificarea problemelor încă din fazele incipiente și adoptarea unor măsuri preventive sau de tratament adecvate.

Prin integrarea acestor obiceiuri sănătoase în viața de zi cu zi, riscul de apariție și progresie a cataractei poate fi redus considerabil, contribuind astfel la menținerea unei vederi clare și sănătoase pentru o perioadă cât mai îndelungată.

Cataracta este o afecțiune oculară care, deși frecventă, poate avea un impact profund asupra calității vieții dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Vederea încețoșată, sensibilitatea la lumină și dificultățile în desfășurarea activităților zilnice sunt doar câteva dintre consecințele pe care această boală le poate aduce. Însă vestea bună este că, datorită progreselor medicale, cataracta este tratabilă, iar intervenția chirurgicală oferă șanse mari de recuperare a vederii.

Prevenția rămâne însă cea mai bună soluție. Adoptarea unui stil de viață sănătos, protejarea ochilor împotriva radiațiilor UV, renunțarea la fumat și monitorizarea periodică a sănătății ochilor sunt pași esențiali în menținerea unei vederi clare. Conștientizarea riscurilor și intervenția rapidă pot face diferența între o viață limitată de problemele de vedere și una trăită pe deplin.

Nu amâna vizitele la medicul oftalmolog și nu ignora semnalele pe care ochii tăi ți le transmit. Ai grijă de vederea ta și bucură-te de frumusețea lumii înconjurătoare!

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat.