May 17, 2021

Aritmiile cardiace sau tulburarile de ritm cardiac – simptome, tipuri, factori de risc și diagnostic

Când ai fost ultima oară la un consult cardiologic? Știai că aritmia este una din cele mai frecvent diagnosticate afecțiuni cardiace? Citește mai departe și află tot ceea ce trebuie să știi despre tulburarile de ritm cardiac.

Cuprins

  1. Ce sunt aritmiile cardiace?
  2. Simptome
  3. Tipuri de aritmii
  4. Factori de risc
  5. Complicații
  6. Metode de diagnostic
  7. Tratament

Ce sunt aritmiile cardiace?

ce este aritmia cardiaca

Aritmiile cardiace, cunoscute și sub numele de tulburari de ritm cardiac, se produc atunci când impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu funcționează în mod corespunzător, astfel că inima bate ori prea rapid, ori prea încet, ori neregulat.

Aritmiile cardiace se pot simți de multe ori ca batai neregulate ale inimii sau ca o accelerare a acestora și pot fi inofensive. Totuși, unele aritmii pot provoca simptome supărătoare, care uneori pot chiar să pună viața în pericol.

Cum se manifestă o aritmie cardiaca - simptome

simptomele aritmiei cardiace

Aritmiile pot să nu provoace simptome. De fapt, medicul tău ar putea să depisteze o aritmie cardiaca înaintea ta, în timpul unei examinări de rutină. Totuși, apariția unora dintre simptome nu înseamnă neapărat că ai o problemă gravă.

Simptomele aritmiei includ:

  • O senzație de tremur în zona toracică
  • Bataile inimii accelerate (tahicardie)
  • Bataile inimii scazute sau incetinite (bradicardie)
  • Angină pectorală
  • Dispnee
  • Amețeală sau vertij
  • Transpirație
  • Leșin sau aproape leșin

Din cauza aritmiilor cardiace poti resimți bătăi ale inimii premature sau prea multe, sau poți simți că inima bate prea tare sau prea încet. Alte semne și simptome ale aritmiei au legătură cu faptul că inima nu pompează sângele eficient din cauza pulsului prea rapid sau prea lent. Acestea includ dispnee, slăbiciune, amețeală, vertij, leșin sau aproape leșin, durere în piept sau disconfort. Este recomandat să te programezi cât mai curand pentru un consult cardiologic dacă ai frecvent sau brusc oricare dintre aceste simptome.

Există mai mulți factori care pot provoca aritmie cardiaca:

  • Un atac de cord pe cale să se producă
  • O leziune a țesutului cardiac cauzată de un atac de cord anterior
  • Modificări în structura inimii, de exemplu din cauza cardiomiopatiei
  • Artere blocate (boală coronariană)
  • Hipertensiune arterială
  • Glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidie)
  • Glandă tiroidă subactivă (hipotiroidie)
  • Fumat
  • Consumul excesiv de alcool sau cafeină
  • Abuzul de substanțe
  • Stres
  • Anumite medicamente și suplimente, inclusiv medicamente pentru răceli și alergii eliberate fără prescripție medicală, dar și suplimente alimentare
  • Diabet
  • Apnee în somn
  • Factori genetici

Tipuri de aritmii cardiace

tipuri de aritmii cardiace

Medicii clasifică aritmiile în funcție de ritmul cardiac aferent astfel:

Tahicardie - Aceasta înseamnă un ritm cardiac de peste 100 de bătăi pe minut.

Bradicardie - Aceasta înseamnă un ritm cardiac scăzut – un puls în repaus sub 60 de bătăi pe minut.

Fibrilație ventriculară - Un tip de aritmie cardiaca care poate fi fatală. Aceasta apare când inima bate cu impulsuri electrice rapide și haotice. Din această cauză, camerele inferioare de pompare din inimă (ventriculele) „tremură” inutil, fără să pompeze sângele. Fără o pompare eficientă, presiunea sangvină scade vertiginos, întrerupând alimentarea cu sânge a organelor vitale.

Fibrilație atrială - la fel ca in cazul fibrilatiei ventriculare, impulsurile electrice din camerele superioare ale inimii sunt haotice. Nodul atrioventricular este bombardat cu impulsuri electrice care încearcă să ajungă în ventricule, astfel că atriile se contractă mai rapid decât acestea, rezultând batai neregulate ale inimii.

Bătăile cardiace premature - Deși se simte adesea ca o pauză între bătăi, o bătaie cardiacă prematură este de fapt o bătaie suplimentară. Chiar dacă ocazional resimțiți o bătaie prematură, acesta desemnează doar foarte rar o problemă mai gravă. Bătăile premature sunt cel mai des provocate de stres, exerciții fizice obositoare sau consumul de substanțe stimulante, precum cafeină sau nicotină.

Nu toate tahicardiile sau bradicardiile înseamnă că suferiți de o boală de inimă. De exemplu, în timpul practicării unor exerciții fizice, este normal ca ritmul cardiac să se accelereze, deoarece inima pompează mai mult sânge bogat în oxigen înspre țesuturi. În timpul somnului sau în momentele de relaxare profundă, nu este neobișnuit ca pulsul să încetinească.

 

Factori de risc ai aritmiei cardiace

factori de risc aritmie

Există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta o aritmie cardiaca. Aceștia includ:

  • Boala coronariană și alte probleme cardiace și intervenții chirurgicale anterioare pe cord. Arterele îngustate ale inimii, un atac de cord, anomalii ale valvelor inimii, intervențiile chirurgicale anterioare pe cord, cardiomiopatia și alte leziuni cardiace reprezintă factori de risc pentru aproape toate tipurile de aritmie.
  • Hipertensiunea arterială - Aceasta crește riscul de a dezvolta boală coronariană și poate duce la rigidizarea sau îngroșarea pereților ventriculului stâng, ducând astfel la modificarea modului în care impulsurile electrice sunt transmise prin inimă.
  • Boala cardiacă congenitală - O anomalie cardiacă înnăscută poate afecta ritmul cardiac.
  • Probleme tiroidiene - O glandă tiroidă hiperactivă sau subactivă poate crește riscul de aritmie cardiaca.
  • Consumul de medicamente și suplimente - Anumite medicamente pentru tuse și răceală, eliberate fără prescripție medicală, dar și anumite medicamente eliberate cu prescripție pot contribui la apariția aritmiilor.
  • Riscul de a dezvolta boală coronariană și hipertensiune arterială crește considerabil ca urmare a unui control inadecvat al diabetului.
  • Apneea în somn obstructivă - Această afecțiune, în care respirația este întreruptă în timpul somnului, poate crește riscul de bradicardie, fibrilație atrială și alte aritmii.
  • Dezechilibrul electrolitic - Substanțele din sânge, numite electroliți – precum potasiu, sodiu, calciu și magneziu – ajută la declanșarea și conducerea impulsurilor electrice în inimă. Nivelurile prea crescute sau prea scăzute de electroliți pot afecta impulsurile electrice ale inimii și pot contribui la apariția aritmiilor.
  • Consumul excesiv de alcool - poate afecta impulsurile electrice din inimă și poate crește riscul de a dezvolta fibrilație atrială.
  • Consumul de cafeină, nicotină sau alte substanțe stimulatoare - pot duce la accelerarea bătăilor inimii și pot contribui la apariția unor aritmii mai grave. Drogurile, precum amfetaminele și cocaina, pot afecta profund inima și pot duce la numeroase tipuri de aritmii cardiace sau la moarte subită datorată fibrilației ventriculare.

Complicații ale aritmiilor cardiace

aritmie cardiaca complicatii

Anumite aritmii pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni precum:

Accident vascular cerebral (AVC). Când inima „tremură”, nu poate pompa sânge eficient, astfel că sângele se acumulează, ceea ce poate duce la formarea de cheaguri de sânge. Dacă un cheag se desprinde, acesta se poate deplasa de la inimă la creier, unde poate bloca fluxul sangvin, provocând astfel un accident vascular cerebral.

Anumite medicamente, precum anticoagulantele, pot reduce riscul de AVC sau de lezare a altor organe din cauza cheagurilor de sânge. Medicul va stabili dacă se impune o medicație anticoagulantă, în funcție de tipul de aritmie de care suferiți și de riscul de formare de cheaguri.

Insuficiența cardiacă. Insuficiența cardiacă apare dacă inima pompează ineficient pe o perioadă prelungită de timp, din cauza unei bradicardii sau a unei tahicardii, precum fibrilația atrială. Uneori, controlarea ritmului într-o aritmie care provoacă insuficiență cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii.

Cum este diagnosticată aritmia cardiaca?

aritmii diagnostic

Dacă ai simptome de aritmie, ar trebui să-ți faci o programare la un cardiolog sau chiar la un electrofiziolog, care este un medic cardiolog cu pregătire suplimentară specializată în diagnosticarea și tratamentul tulburărilor de ritm cardiac. După evaluarea simptomelor și efectuarea unui examen fizic, cardiologul poate efectua o varietate de teste de diagnosticare pentru a confirma prezența unei aritmii și a indica cauzele acesteia. Unele teste care pot fi făcute pentru a confirma prezența unei aritmii cardiace includ:

  • Electrocardiograma (ECG sau EKG): O investigație care oferă informații despre impulsurile electrice care circulă prin mușchiul inimii. Un EKG este înregistrat pe hârtie milimetrică, prin utilizarea de electrozi (plasturi mici, lipicioase) care sunt atașați de piele pe piept, brațe și picioare.
  • Monitorizare ambulatorie, cum ar fi monitorizarea Holter EKG.
  • Test de efort: un test utilizat pentru a înregistra aritmiile care încep sau se agravează în timpul unui exercițiu fizic. Acest test poate fi, de asemenea, util pentru a determina dacă există o boală de inimă sau o boală coronariană asociată cu o aritmie cardiaca.
  • Ecocardiografie: un tip de investigație care folosește ultrasunete pentru a obține imagini în timp real ale mușchiului cardiac, camerelor și structurilor interioare ale inimii, cu scopul de a detecta semnele unei boli a mușchiului inimii sau a valvei care poate cauza o aritmie cardiaca.
  • Cateterizarea cardiacă : Folosind un anestezic local, un cateter (tub mic, gol, flexibil) este introdus într-un vas de sânge și ghidat către inimă cu ajutorul unui aparat cu raze X. Un colorant de contrast este injectat prin cateter, astfel încât să poată fi obținute imagini ale arterelor coronare, camerelor inimii și valvelor. Acest test ajută medicul să determine dacă boala arterelor coronariene este o cauză a aritmiei cardiace. Acest test oferă, de asemenea, informații despre cât de bine funcționează mușchiul inimii și valvele.
  • Studiu de electrofiziologie (EPS): un cateterism cardiac special care evaluează sistemul electric al inimii. Cateterele sunt introduse în inimă pentru a înregistra activitatea electrică. EPS este utilizat pentru a găsi cauza ritmului anormal și pentru a determina cel mai bun tratament.
  • Testul mesei înclinate (numit și test pasiv de înclinare a capului în sus sau test de înclinare a capului în poziție verticală): Înregistrează tensiunea arterială și ritmul cardiac minut cu minut, în timp ce masa este înclinată într-o poziție cu capul în sus la diferite niveluri. Rezultatele testului pot fi folosite pentru a evalua ritmul inimii, tensiunea arterială și uneori alte măsurători pe măsură ce pacientul își schimbă poziția.

Care sunt opțiunile de tratament pentru aritmia cardiaca?

tratament aritmii cardiace

Persoanele care suferă frecvent de aritmie și nu sunt diagnosticate cu nicio afecțiune cardiacă, ar trebui să consulte medicul de familie sau un medic generalist. Consultația inițială va presupune o discuție cu pacientul despre simptomele resimțite, când le-a observat pentru prima dată și un scurt istoric al bolilor în familie.

Între timp, cei care au fost deja diagnosticați cu o problemă cardiacă și sunt tratați pentru aceasta, trebuie să consulte un cardiolog, care este specializat în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor cardiace.

Tratamentul pentru aritmie cardiaca va depinde de severitatea afecțiunii. Acestea pot include medicamente sau intervenții chirurgicale. Unele medicamente încetinesc ritmul cardiac anormal de rapid, în timp ce altele normalizează bataile neregulate ale inimii. Cei cu ritm cardiac anormal de lent vor avea nevoie de un stimulator cardiac care este implantat în piept. Un stimulator cardiac este un dispozitiv mic care detectează ritmurile cardiace anormale și produce impulsuri electrice pentru a restabili bătăile normale ale inimii.

O altă opțiune este ablația prin cateter. Această procedură implică introducerea unui tub mic în zona inimii care provoacă aritmie cardiaca. Impulsurile electrice sunt transmise prin tub pentru a distruge țesuturile care cauzează problema.

În unele cazuri, intervenția chirurgicală poate fi singura opțiune. De exemplu, dacă o valvă cardiacă deteriorată provoacă aritmie, supapa va fi reparată sau înlocuită printr-o procedură chirurgicală. Dacă medicul stabilește că cauza aritmiei este o boală coronariană, se va efectua o procedură chirurgicală de bypass coronarian.

Nu toate tipurile de aritmie cardiaca necesită tratament medical. În unele cazuri, medicul poate recomanda anumite exerciții numite manevre vagale, care includ, printre altele, tusea voluntară și ținerea respirației. S-a dovedit că aceste exerciții încetinesc ritmul cardiac rapid

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Pentru a-ți face o programare într-una din clinicile Affidea, sună la numărul 021 9338 sau completează formularul online.