Neuropsihiatrie

Ai nevoie de un consult de neuropsihiatrie? În cadrul clinicilor Affidea beneficiezi de consultații de specialitate la cele mai înalte standarde de calitate. Fă-ți chiar acum o programare la numărul 021 9338 sau prin intermediul formularului online, în una din clinicile Affidea în care acest serviciu este disponibil!

Ce este neuropsihiatria?

Neuropsihiatria este o ramură specializată în domeniul științelor medicale și clinice care combină neurologia (studiul și tratamentul tulburărilor sistemului nervos) și psihiatria (studiul și tratamentul tulburărilor mintale). Astfel, neuropsihiatria se ocupă în principal de problemele asociate funcției superioare a creierului, cum ar fi cele cognitive, emoționale și comportamentele, care sunt legate de diferite afecțiuni neurologice. Iată câteva exemple de probleme clinice care pot fi gestionate de către un medic specialist în neuropsihiatrie:

• Boala Parkinson;
• Boala Huntington;
• Perturbări comportamentale și sociale;
• Psihoză;
• Depresie;
• Schizofrenie;
• Demență;
• Sindromul Tourette;
• Tulburare obsesiv-compulsivă severă;
• Crize recurente;
• Sindrom de oboseală cronică;
• Sindrom cerebral traumatic;

Un studiu din 2008 a arătat că cel puțin 30% dintre pacienții cu AVC dezvoltă depresie la scurt timp sau la câteva luni după boală. Depresia poate reduce calitatea vieții pacientului și poate duce chiar la autovătămare și moarte. Neuropsihiatria este utilă în explorarea acestui impact subdiagnosticat al stării neurologice, astfel încât să poată fi asigurată o intervenție adecvată.

Neuropsihiatria se ocupă cu înțelegerea și gestionarea comportamentului în relație cu afecțiunile neurologice. Mai simplu spus, urmărește să analizeze, să prezică, să determine, să trateze și să gestioneze diferite schimbări de comportament care pot apărea la o persoană cu o tulburare mintală care are rădăcini în mod obișnuit într-o afecțiune neurologică specifică, cum ar fi epilepsia, accidentul vascular cerebral sau leziunea cerebrală traumatică. Din acest motiv, neuropsihiatria este denumită și neurologie comportamentală.

Neuropsihiatria și neurologia comportamentală sunt doi termeni care în prezent sunt folosiți interșanjabil. Cei care se specializează în ambele profesii medicale (neurologie și psihiatrie) sunt numiți fie neuropsihiatri, fie neurologi comportamentali, aceștia fiind medicii la care pacienții pot apela pentru un consult de neuropsihiatrie.

Ce este consultul de neuropsihiatrie?

Un consult de neuropsihiatrie este inițiat printr-o trimitere de la un neurolog, psihiatru sau neuropsiholog. De obicei, acesta implică o serie de teste și evaluări care pot dura câteva zile, în funcție de istoricul medical al pacientului și de rezultatele testelor. Odată ce rezultatele sunt înregistrate, se pune un diagnostic și se elaborează un program de tratament.

Când ar trebui să apelezi la un consult de neuropsihiatrie?

Neuropsihiatria cuprinde o gamă largă de afecțiuni medicale și clinice. Pacienții care suferă de următoarele probleme pot beneficia de un consult de neuropsihiatrie:

Probleme cognitive – Tulburări de memorie, lipsă de atenție, distractibilitate, dificultate în rezolvarea problemelor și pierderea abilităților de auto-monitorizare.

Probleme de comportament sau de dispoziție – cum ar fi depresia, furia, comportamentul inadecvat, apatia, mania și tulburarea bipolară.

Probleme cognitive, comportamentale și psihoze care decurg din afecțiuni și boli precum tumorile cerebrale, lupusul, epilepsia, leziunile cerebrale traumatice, autismul și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).

Convulsii care sunt însoțite de dificultăți comportamentale, emoționale sau cognitive.

Tulburări de somn, cum ar fi narcolepsia, insomnia și apneea în somn, care sunt asociate cu afecțiuni neurologice.

Tulburări de alimentație, cum ar fi bulimia nervoasă sau anorexia nervoasă, care provin din anxietate și depresie.

Boli degenerative precum demența, Parkinson și Alzheimer, care afectează capacitatea de memorare a pacientului și se manifestă adesea în perioade de uitare și dezorientare.

Cum decurge o consultație de neuropsihiatrie?

Scopul unei consultații de neuropsihiatrie este de a evalua pacienții și de a diagnostica starea acestora. În urma unor teste suplimentare, neuropsihiatrii pot recomanda fie un plan de tratament pe termen scurt, fie pe termen lung, în funcție de cazul fiecărui pacient. Fiecare consultație poate decurge diferit, în funcție de condiția pacientului, însă în linii mari, aceasta constă în următorii pași:

Majoritatea consultațiilor de neuropsihiatrie încep cu o trimitere. Pacientul este îndrumat de către neurologul sau neurochirurgul său către un neuropsihiatru, care va primi de la unul din ce doi informațiile pacientului și istoricul său medical.

De obicei, pacientul trebuie să completeze un chestionar de sănătate care detaliază istoricul său medical anterior și actual și o listă de verificare a simptomelor și scalele de evaluare. În anumite cazuri, membrii familiei sau îngrijitorii sunt, de asemenea, invitați să își prezinte propriile opinii.

Ulterior, medicul va obține semnele vitale ale pacientului și va efectua un examen fizic amănunțit. De asemenea, un examen neurologic cuprinzător, un interviu psihiatric și un test care va determina starea psihică a pacientului vor fi efectuate de către neuropsihiatru.

Va începe apoi o serie exhaustivă de teste psihologice și neurocognitive. Testele vor evalua sentimentele pacientului, personalitatea lui și tiparele de gândire. Acestea vor măsura și alte aspecte, precum durata atenției, funcția memoriei, gândirea logică sau timpul de reacție.

În cazul în care rezultatele inițiale sunt neconcludente, pot fi efectuate teste suplimentare.

Odată ce medicul a stabilit diagnosticul, va recomanda pacientului un program de tratament, acesta din urmă prezentandu-se periodic pentru alte consultații cu scopul de a i se monitoriza evoluția. În unele cazuri, pacienții sunt îndrumați către un specialist diferit, în funcție de natura afecțiunii.

Consultația de monitorizare a pacientului în neuropsihiatrie

Consultația de monitorizare se recomandă pacienților care au fost supuși unui anumit tip de tratament sau terapie pentru a aborda modificările comportamentale cauzate de o anumită afecțiune neurologică. Cu toate acestea, este important de menționat că nu toți indivizii care au suferit o leziune sau o boală cerebrală trec prin tratament de neuropsihiatrie din simplul motiv că anumite manifestări comportamentale nu există sau nu sunt detectabile. Insă, în cazul pacienților care manifestă astfel de simptome, de obicei se recomandă tratament medicamentos, consiliere, terapie cognitiv-comportamentală sau psihoterapie .

Scopul monitorizării este de a verifica dacă tratamentul a funcționat, dacă trebuie luat în considerare un alt tratament sau modificarea celui inițial. Dacă pacientul este sub medicație, monitorizarea poate ajuta medicul să stabilească dacă aceasta poate fi întreruptă, dacă trebuie recomandată o nouă medicație sau trebuie mărită sau redusă.

În timpul consultației de monitorizare, neuropsihiatrul poate, de asemenea, să evalueze simptomele și să identifice dacă acestea s-au agravat sau sunt pe cale să apară noi probleme. În acel moment, monitorizarea devine un instrument de gestionare sau prevenire a problemelor viitoare care nu pot decât să scadă și mai mult calitatea vieții pacientului.

În ce constă consultația de monitorizare?

Consultația de monitorizare este o parte integrantă a planului de tratament neuropsihiatric. Înainte de aceasta, pacientul trece printr-o perioadă în care participă la diferite intervenții comportamentale sugerate de neuropsihiatru.

După aceea, neuropsihiatrul va informa pacientul despre consultația ulterioară. Numărul sau frecvența consutațiilor de monitorizare depinde de mulți factori, precum vârsta și starea generală de sănătate. Perioada de monitorizare poate varia de la câteva săptămâni până la câteva luni sau chiar ani, cum ar fi în cazul tulburărilor progresive precum Alzheimer sau boala Parkinson.

În timpul consultației de monitorizare, medicul neuropsihiatru va:

• Examina rezultatele și efectul recomandărilor făcute în consultația anterioară;
• Efectua diferite teste pentru a evalua rezultatele și recomandările așteptate;
• Comunica cu pacientul pentru a afla dacă există modificări ale stării neurologice si ale comportamentului;
• Sugera intervenții medicale dacă este necesar (de exemplu, pacienții cu AVC care suferă de tulburări de vorbire pot fi îndrumați la un logoped);
• Oferi recomandări pacientului cu privire la stilul său de viață, care pot îmbunătăți calitatea vieții acestuia.