Ai nevoie de o ecografie Doppler cardiovasculară? În cadrul clinicilor Affidea beneficiezi de investigații imagistice la standarde de calitate europene. Fă-ți chiar acum o programare la numărul 021 9338 sau prin intermediul formularului online, în una din cele 5 clinici Affidea în care acest serviciu este disponibil!

Ce este ecografia Doppler cardiaca sau ecocardiografia?

Ecografia Doppler cardiacă, cunoscută și sub denumirea de ecocardiografie, este o metodă imagistică de evaluare a cordului și ventriculelor, care folosește ultrasunetele pentru a obține imagini în timp real ale mușchiului cardiac, camerelor și structurilor interioare ale inimii. Fiind o metodă neinvazivă de investigație imagistică, care nu supune pacientul niciunui risc, ecografia Doppler cardiacă este recomandată adesea pentru controlul de rutină al structurii și funcțiilor inimii.

Ecografia Doppler are ca principiu de funcționare “efectul Doppler”, un fenomen fizic descris încă din anul 1842 de către Christian Johann Doppler. Acest efect descrie comportamentul undei sonore recepționate atunci când sursa undei este în mișcare relativă, înregistrându-se frecvența ecourilor. Astfel, ecografia Doppler cardiacă studiază fluxul sangvin din cord, înregistrând un grafic denumit curba Doppler, care oferă informații despre prezența, sensul, viteza și caracterul fluxului sanguin. Ecografia standard utilizează undele sonore pentru a produce imagini, dar nu poate afișa fluxul de sânge. Astfel, ecografia Doppler poate estima cât de rapid curge sângele prin măsurarea vitezei de modificare a nivelului său.

Care este rolul și importanța ecocardiografiei Doppler?

Prin intermediul imaginilor furnizate de către ecografia cardiacă, medicul specialist poate determina dimensiunile cavităților inimii, grosimea și mișcările pereților cardiaci, structura și funcționalitatea valvelor, precum și puterea cu care mușchiul cardiac se contractă.

În general, ecocardiografia poate identifica orice afecțiune a inimii. În timp ce electrocardiograma ne arată tulburările de ritm, ecografia cardiacă ajută la depistarea bolilor structurale. Pe lângă posibilitatea de a observa cordul la nivel structural și funcțional, ecografia Doppler cardiacă ajută la depistarea în timp util a riscului de infarct, precum și la detectarea tumorilor cardiace sau a malformațiilor congenitale.

Iată care sunt principalele afecțiuni pe care ecocardiografia le poate depista:

  • afectarea miocardului tradusa prin scăderea fracției de ejecție, de exemplu în urma unui infarct miocardic sau la pacienții anginosi;
  • afecțiuni valvulare – defecte de închidere sau de deschidere a valvelor, endocardite;
  • afecțiuni congenitale – defect septal atrial sau ventricular;
  • tromboze sau tumori intracardiace, care prin fragmentare pot duce la accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
  • prezenta cheagurilor de sânge

Ce evaluează ecografia Doppler cardiacă?

  • dimensiunile celor patru cavități ale cordului – atriul stâng (AȘ), atriul drept (AD), ventriculul stâng (VS) și ventriculul drept (VD) și performanța cordului (funcția de pompare a sângelui în întregul organism);
  • principalele vase sangvine care pornesc din inimă – artera aortă (vasul ce trimite sânge oxigenat spre țesuturi) și artera pulmonară (vasul prin care sângele neoxigenat este trimis către plămâni);
  • structura și modul de funcționare ale valvelor cardiace (mitrală, aortică, pulmonară, tricuspidă) – se pot identifica astfel disfuncții ale valvelor, precum stenoza (deschiderea insuficientă a valvei) sau regurgitarea valvulară (închiderea incompletă a valvei) și impactul acestora asupra cavităților inimii;
  • pericardul (membrana care învelește cordul) și patologia asociată acestei structuri (tamponadă cardiacă, pericardita constrictivă, tumorile pericardice);

Când este recomandată ecografia cardiaca?

Medicul cardiolog îți poate recomanda o ecografie Doppler cardiacă în următoarele situații:

  • pentru evaluarea inițială în cazul unor simptome de boală cardiovasculară, cu factori de risc precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli renale, fumători, dislipidemici, istoric familial de boli cardiovasculare;
  • efectuarea periodică pentru urmărirea evoluției unei boli cardiace deja existente, pentru evaluarea răspunsului la tratament, la modificarea simptomelor sau semnelor unei boli, la înrăutățirea lor sau la apariția unora noi cum ar fi de exemplu diminuarea capacității de efort, apariția simptomelor la eforturi progresiv mai mici, lipsă de aer, apariția durerii de piept, palpitații, pierdere de cunoștință, accidente vasculare cerebrale, edeme;
  • obligatoriu înaintea oricărei proceduri intervenționale, (implantare sau dilatări de valve, stenturi, endoproteze) sau chirurgicale (înlocuiri sau reparări valvulare, by-pass, reconstrucții ventriculare, corectarea malformațiilor cardiace).
  • existența altor afecțiuni care pot duce în timp la scăderea funcției cardiace prin afectarea mușchiului inimii, a pericardului sau a valvelor (de exemplu boli oncologice, în special tratamentele citostatice, boli pulmonare, reumatologice, autoimune, renale, boli infecțioase)
  • înaintea unei proceduri sau intervenții de altă natură decât cea cardiacă, dacă aceasta poate agrava boala cardiacă existentă sau dacă medicul din specialitatea respectivă consideră că este necesară.

Cum se desfășoară o ecografie Doppler cardiovasculară?

În funcție de locul în care este poziționat transductorul, există două tipuri de ecocardiografie: transtoracică și transesofagiană.

Ecografia transtoracică

Pentru efectuarea ecocardiografiei transtoracice, pacientul va trebui să își îndepărteze hainele până la brâu și să se întindă. Înainte de a începe investigația, medicul cardiolog va aplica un gel special pe partea stângă a pieptului pacientului. Cu ajutorul unui transductor, medicul vă obține imagini ale inimii din diferite unghiuri, care vor fi redate pe un monitor. Transductorul, cunoscut și sub denumirea de sondă ecografică este piesa esențială a ecografului, acesta generând ultrasunetele și captând ecoul acestora, transformându-le în imagini.

Principalele indicații ale ecocardiografiei transtoracice sunt:

  • Simptome care pot indica o patologie cardiacă – durere toracică (angină), dispnee (respirație dificilă), amețeală sau sincopă (pierderea stării de conștiență), palpitații;
  • Completarea unor investigații (radiografia cord-pulmon, electrocardiograma, analize ale sângelui cu biomarkeri ca BNP, CK, CK-MB, troponina, D-dimeri) al căror rezultat sugereaza o posibilă afectare structurală sau funcțională a inimii;
  • Evaluarea bolii cardiace congenitale (anomalii ale marilor vase, ale cavităților cardiace, ale valvelor sau prezența unui șunt intracardiac – defect septal atrial sau ventricular) fie la pacienții care urmează să fie operați, fie în cadrul monitorizarii postoperatorii;
  • Prezența, la evaluarea clinică (auscultația cu stetoscopul a inimii), a unui suflu cardiac care poate sugera atât o anomalie a valvelor cardiace, cât și existența unor defecte congenitale;
  • Evaluarea stenozelor și insuficiențelor valvulare pentru ghidarea conduitei terapeutice – stabilirea momentului optim pentru efectuarea intervenției chirurgicale;
  • Prezența edemelor gambiere, care pot indica insuficiență cardiacă;
  • Evaluarea funcției ventriculului stâng și drept după un infarct miocardic, atât în faza acută, cât și în dinamică, pentru depistarea unor complicații (disfuncția sistolică a VS/VD, insuficiența mitrală acută, ruptura septului interventricular sau a peretelui ventricular, tamponada cardiacă, tromboza intraventriculară);
  • Evaluarea cordului la pacienții cu aritmii cardiace (extrasistole atriale sau ventriculare, tahicardie supraventriculară sau ventriculară);
  • Existența unei suspiciuni de hipertensiune pulmonară – evaluarea funcției ventriculului drept și a presiunilor în artera pulmonară;
  • Suspiciune clinică și paraclinică de embolie pulmonară;
  • Suspiciune clinică și paraclinică de endocardită infecțioasă;
  • Accidentul vascular cerebral ischemic – căutarea unor surse de embolie intracardiacă;
  • Patologia aortei (anevrismul, disecția de aortă);
  • Screening al rudelor pacienților cu cardiomiopatii cu determinism genetic;
  • Evaluarea în dinamică a funcționalității protezelor valvulare;
  • Evaluarea pacientului instabil hemodinamic;
  • Evaluarea pacienților cu neoplazii care necesită chimioterapie (atât înainte de începerea tratamentului, cât și pe parcursul acestuia);
  • Traumatismul toracic.

Ecografie transesofagiană

Pentru imagini de o claritate mai mare, medicul specialist poate recomanda o ecocardiografie transesofagiană. În cazul acestei proceduri, medicul va introduce în esofagul pacientului un transductor de dimensiuni mai mici. Pentru a preveni reflexul de regurgitare și senzația de disconfort, medicul va administra pacientului un anestezic local. Fiind poziționat în spatele inimii, transductorul poate furniza imagini de o acuratețe mai mare și poate pune în evidență zone ale inimii care nu sunt vizibile în cazul ecografiei transtoracice.

Principalele indicații ale ecocardiografiei transesofagiene sunt:

  • Evaluarea de mare precizie a protezelor valvulare, pentru excluderea unor disfuncții ale acestora;
  • La pacienți cu fereastră ecografică transtoracică foarte dificilă (persoane cu obezitate, cu emfizem pulmonar, cu torace deformat);
  • Evaluarea unor valvulopatii în vederea stabilirii indicației de intervenție chirurgicală
  • Evidențierea unor surse de embolie cardiacă (trombi, plăci de aterom, vegetații, defecte septale atriale) ce pot fi responsabile de apariția unui accident vascular cerebral ischemic;
  • Patologia aortei (în special disecția de aortă și anevrismul aortic);
  • Suspiciunea de endocardită infecțioasă (diagnostic și complicații);
  • Evaluarea intraoperatorie în cazul tulburărilor hemodinamice amenințătoare de viață atunci când funcția ventriculară nu este cunoscută;
  • Evaluarea unor mase cardiace și diagnosticul diferențial (de exemplu, diagnostic diferențial întra tromb și mixomul atrial);
  • Evaluarea cardiopatiilor congenitale.

Este ecografia Doppler dureroasă? Indicații post-examinare

Ecocardiografia transtoracica nu provoacă durere și este complet neinvazivă. Așadar, nu este necesară nicio pregătire specială înaintea examinării și nici indicații pe care pacientul trebuie să le respecte după efectuarea investigației.

În cazul ecografiei Doppler transesofagiene, este important de știut că pacientul nu va simți nicio durere în timpul procedurii și nici nu va avea dificultăți de respirație, întreaga procedură durând intre 20 și 40 de minute.

Există, totuși, câteva indicații post-examinare la care pacientul se poate aștepta:

  • Pacientul poate resimți o durere în gât pentru câteva ore
  • Este recomandat a se evita consumul de alimente sau lichide timp de 30-60 minute după procedură și de lichide fierbinți timp de câteva ore

Programează-te pentru o ecografie Doppler cardiacă

Te așteptăm în una din următoarele clinici Affidea: